Gând

Știu că tatălui meu îi e dor de mine. Probabil sunt egoist, dar știu că de mine îi e cel mai dor. Poate și pentru că sunt cel mai înverșunat dintre toți Dornenii. Poate și pentru că sunt asemeni lui : fără frică, neiertător și păstrător al adevăratei Credințe. Da, cred că tatălui meu îi e dor de mine. Acolo, în Slava curată a Marelui Camarad. Unde se rostește Binecuvântarea și Rugăciunea de Credință . . .

Eduard Dorneanu
Mălini – 12 mai/2016