ÎN CARNEA ALTARULUI

15171085_10209467759743184_2351133966324021961_n

Ioana vrea să mănânc o bomboană verde
e de mentă nu îmi place
ba e de măr spune ioana
verdele mă face să fiu lipsită de inhibiții
pot evada printre picioarele tale și chiar ieși goală
știi tu cum
gata să primesc arsura valurilor
de parcă un mecanism mi-a deschis carnea
iar eu m-am ospătat din neliniștea ta ca din umbra pâinii harice

 

ioana sparge fiole de acid hialuronic
îi ung spatele cu făină neagră umedă
cum se numește ceea ce faci tu eduard întreaba ioana
e un preludiu blue Monday’s
aștepți ca pielea să mi se rumenească sub buzele tale
sau îți infigi dinții și bărbăția în nisipurile mele

 

aleg altă bomboană
să știi ioana că îți voi apăra burta sfârcurile și rana umedă
de ochiul gorgonei
ascuns în apele oglinzilor întunecate

 

urc biciuit de țipetele ei
prin verdele lumii noi

 

ioana își înfige unghiile în părul meu
simt cum trece seva sfințită de neliniște
din carnea și sângele meu în altarul umed al ioanei
de măr iubitule țipă ea
de măr

Eduard Dorneanu

Din volumul ,,Sublimare”-Editura Eikon