29 Aprilie- Ziua Veteranilor de Război

Cât de săracă ar fi lumea fără rugăciunile spuse de soldați? Cum ar mai curge apele sacre ale Țării fără de sângele tânăr care le-a primenit undele? Ce pădure ar mai fi stat astăzi în picioare dacă luptătorii pentru libertate nu ar fi îmbrăcat cămașa morții?
Cât de săracă ar fi lumea fără rugăciunile spuse de soldați? Cât de săracă . . .

29 Aprilie- Ziua Veteranilor de Război
Să nu uităm . . .

Cu recunoștiință,
Eduard Dorneanu
Mălini-29 Aprilie/2018

Dinu C. Giurescu a plecat dincolo de albastru

15 februarie 1927, București, România – d. 24 aprilie 2018,[1] București, România
Dinu C. Giurescu este fiul lui Constantin C. Giurescu (n. 1901 Focșani – d. 1977) și nepotul lui Constantin Giurescu (n. 1875 Chiojdu, Buzău – d. 1918). Este licențiat al Facultății de Istorie, Universitatea din București, 1950. În anul 1968 a obținut titlul științific de doctor în istorie. Profesor la Universitatea de Artă, Secția Istoria și Teoria Artei-Muzeografie [1968-1987). Este președinte al părții române în Comisia româno-bulgară de istorie (1979-1985 și din 1991, în continuare). A fost profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universității din București (1990-1997). Este membru titular al Academiei Române din 2001 (membru corespondent din 1990). Este membru în Consiliul Științific al Institutului Revoluției Române.

Pe 24 aprilie 2014 a devenit vicepreședinte al Academiei Române, pentru un mandat de patru ani.

Rămâne Opera:
Giurescu, Dinu C (1962), „Anatefterul. Condica de porunci a vistieriei lui Constantin Brâncoveanu”, Studii și Materiale de Istorie Medie vol. 5: pp. 353–504
“Istoria ilustrată a românilor” (1981); colaborare cu Constantin C. Giurescu
Giurescu, Dinu C. (1996), Guvernarea Nicolae Rădescu, București: Editura All
“Imposibila încercare. Greva regală, 1945” (1999);
“România în al doilea război mondial” (1999);
“Cade Cortina de Fier -România 1947” (2002) etc.
„Zid de pace, turnuri de frăție. Deceniul deschiderii: 1962 – 1972”, în colaborare cu Mircea Malita, 2012
„Lichidatorii. România în 1947”, Colecția “Biblioteca de istorie a României. ”Editura Enciclopedică. București, 2012

Cărțile mele la GAUDEAMUS Cluj-Napoca- Ediția a XIX-a-18-22 Aprilie/2018

GAUDEAMUS Cluj-Napoca, ediţia cu numărul 18, se desfăşoară în perioada 18 – 22 aprilie/2018

Cărțile mele pot fi găsite la standul Editurii Eikon.
Vă mulțumesc,
Eduard Dorneanu

19 aprilie

Evenimente

1770: Maria Antoaneta se căsătorește la vârsta de 14 ani prin procură cu Delfinul Franței.
1904: Orașul Toronto este afectat în mod semnificativ de un incendiu. 104 clădiri au fost distruse, prejudiciul total fiind de 10 milioane de dolari canadieni, însă nici o persoană nu-și pierde viața.
1919: A apărut, la București, revista literară „Sburătorul”, condusă de Eugen Lovinescu
1961: Victoria de la Playa Giron a revoluționarilor cubanezi.
1971: Sierra Leone devine republică și Siaka Stevens președintele ei.
1971: Se lansează prima stație spațială, Salyut 1.
1995: Clădirea federală Murrah din orașul Oklahoma a fost ținta unui atac terorist. În urma exploziilor au murit 168 oameni, printre care opt ofițeri federali.
2000: Un Boeing 737-200 al Philippine Airlines s-a prăbușit în timpul aterizării pe insula Samal. Toate cele 131 de persoane aflate la bord au murit.
2005: Cardinalii întruniți în conclavul din 2005 l-au ales pe Joseph Ratzinger în funcția de episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice (papa Benedict al XVI-lea)
2011: Fidel Castro demisionează din funcția de Prim secetar al CC al Partidul Comunist din Cuba, după 45 de ani de deținere a titlului.

Aniversări
1688: Ernest Augustus I, Duce de Saxa-Weimar-Eisenach (d. 1748)
1793: Ferdinand I al Austriei (d. 1875)
1780: Pierre-Jean de Béranger, poet francez
1795: Christian Gottfried Ehrenberg, biolog si zoolog german
1801: Gustav Theodor Fechner, fizician si filozof german
1832: José Echegaray, scriitor și inginer spaniol, laureat al Premiului Nobel (d. 1916)
1847: Calistrat Hogaș, scriitor român (d. 1917)
1854: Anghel Saligny, inginer român (d. 1925)
1858: Leopold Engel, actor si ocultist german
1886: Manuel Bandeira, poet brazilian* 1876: Prințul Hendrik al Țărilor de Jos, Prinț Consort al Țărilor de Jos (d. 1934)
1883: Elena Alexandrina Bednarik, pictoriță română (d. 1939)
1883: Getúlio Vargas, politician brazilian (d. 1954)
1890: Vintilă M. Mihăilescu, geograf român (d. 1978)
1892: Georgi Adamovici, poet rus (d. 1972)
1912: Glenn T. Seaborg, chimist american
1917: Sven Hassel, scriitor danez
1922: Kuno Klötzer, antrenor de fotbal american
1932: Fernando Botero, pictor și sculptor columbian
1933: Jayne Mansfield, actriță americancă (d. 1967)
1935: Dudley Moore, actor englez (d. 2002)
1939: Basil van Rooyen, pilot sud-african
1944: James Heckman, economist american
1944: Ioan Gliga, poet român
1946: Tim Curry, actor american
1947: Murray Perahia, pianist

15 aprilie

Evenimente
1632: Bătălia de la Rain: Suedezii sub Gustavus Adolphus înving Sfântul Imperiu Roman în timpul Războiului de Treizeci de Ani.
1755: Poetul, jurnalistul și lexicograful britanic Samuel Johnson a publicat la Londra “Dicționarul limbii engleze”.
1762: Prin decret imperial, semnat de împărăteasa Maria Terezia, se înființează regimentele grănicerești românești: I la Orlat și II la Năsăud.
1896: Ceremonia de închidere a primei ediții a Jocurilor Olimpice Moderne, Atena, Grecia.
1912: Vasul britanic de pasageri Titanic se scufundă în Atlanticul de Nord la ora 2:20 a.m., la două ore și 40 de minute după coliziunea cu un iceberg. Din cei 2.227 de pasageri plus echipaj aflați la bord numai 770 vor supraviețui.
1918: Bojdeuca din Iași a lui Ion Creangă a fost declarată muzeu, devenind prima casă memorială din România.
1939: A avut loc Congresul de constituire a Partidului Democrat din Polonia.
1941: Începe greva minerilor din Valea Jiului, care îngreunează aprovizionarea armatei antonesciene și a trupelor germane aflate în țară.
1941: Generalul american Douglas MacArthur este numit comandant al forțelor aliate în Pacific.
1944: Al Doilea Război Mondial: Primul bombardament de noapte al aviației britanice asupra României: 83 de bombardiere Wellington atacă Turnu-Severin.
1944: Al Doilea Război Mondial: Al doilea mare bombardament anglo-american asupra Bucureștiului. Universitatea e distrusă parțial.
1945: Al Doilea Război Mondial:Trupele britanice au eliberat deținuții din lagărul de concentrare Bergen-Belsen.
1947: Înființarea Filarmonicii “Banatul” din Timișoara.
1949: Înființarea Filarmonicii “Gheorghe Dima” din Brașov.
1949: Are loc premiera dramei “Bălcescu” de Camil Petrescu.
1957: Se încheie un acord româno-sovietic privind statutul juridic al trupelor sovietice staționate încă din 1944 pe teritoriul României.
1964: Plenara lărgită a CC al PCR adoptă Declarația cu privire la poziția PCR în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Declarația condamnă pretențiile PCUS de a domina mișcarea comunistă internațională sub pretextul internaționalismului proletar. Declarația marchează începutul oficial al politicii independente a României în cadrul “lagărului comunist”.
1971: La Porțile de Fier, este conectat la sistemul energetic național primul hidroagregat, de producție românească.
1989: A vut loc Tragedia de pe Hillsborough, o busculadă umană pe Stadionul Hillsborough, în semifinalele FA Cup, soldată cu moartea a 96 de fani ai FC Liverpool
1991: Inaugurarea oficială a activității Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) (Londra).
1998: Guvernul condus de Radu Vasile a fost validat de către Parlamentul României.
1998: Lansarea oficială a canalului HBO, în București.
1999: Abdelaziz Bouteflika a câștigat alegerile prezidențiale din Algeria.
2005: Cel puțin 21 de oameni au murit și în jur de 50 au fost răniți într-un devastator incendiu la un hotel in centrul Parisului.
2005: Funeraliile Prințului Rainier al III-lea de Monaco.
2013: Două bombe au explodat lângă linia de sosire la maratonul din Boston, Massachusetts, omorând cel puțin trei persoane și rănind alte 183.

Aniversări
1452: Leonardo da Vinci, pictor, sculptor, inginer și arhitect italian renascentist (d. 1519)
1489: Mimar Sinan, arhitect otoman (d. 1588)
1552: Pietro Cataldi, matematician italian (d. 1626)
1607: Honoré Fabri, matematician francez (d. 1688)
1641: Robert Sibbald, medic scoțian (d. 1722)
1642: Suleiman al II-lea, sultan al Imperiului Otoman (d. 1691)
1646: Christian al V-lea al Danemarcei și al Norvegiei (d. 1699)
1684: Ecaterina I a Rusiei (d. 1727)
1688: Johann Friedrich Fasch, compozitor german (d. 1758)
1707: Leonhard Euler, matematician și fizician elvețian (d. 1783)
1797: Louis Adolphe Thiers, istoric, politician și jurnalist francez (d. 1877)
1858: Émile Durkheim, sociolog francez (d. 1917)
1873: Henry James, scriitor american (d. 1916)
1874: Johannes Stark, fizician german (d. 1957)
1878: Robert Walser, scriitor elvețian (d. 1956)
1879: Theodor Capidan, lingvist român (d. 1953)
1910: Miguel Najdorf, șahist, argentinian de origine poloneză (d. 1997)
1912: Kim Ir Sen, dictator al Coreei de Nord (d. 1994)
1924: Stephen Fischer-Galați, istoric (d. 2014)
1924: Sir Neville Mariner, dirijor britanic
1931: Tomas Tranströmer, poet, traducător și psiholog suedez, laureat Nobel (d. 2015)
1934: Ion Vianu, medic psihiatru și scriitor român
1938: Claudia Cardinale, actriță italiană
1939: Jaime Paz Zamora, om politic bolivian
1942: Lucian Bolcaș, politician român
1946: Péter Agárdi, scriitor, critic și istoric literar maghiar
1946: Zamfir Dumitrescu, pictor român
1958: Abu Hamza al-Masri, șeic egiptean
1959: John Onoje, activist politic din Republica Moldova, refugiat din Sierra Leone
1960: Filip al Belgiei, actualul monarh al Belgiei

Sărbători
Ziua Soarelui în Coreea de Nord (The Day of the Sun)
Danemarca: Sărbătoare națională

Smolensk

Au trecut opt ani. Nisipul clepsidrei nu a putut să acopere urmele, durerea și tristețea. Numele celor plecați dincolo de albastru, la 10 aprilie/2010, nu a fost uitat. Au trecut opt ani. Treizeci și două de anotimpuri. O respirație. O fărâmă de veșnicie…

Lech Kaczyński — președintele Poloniei
Maria Kaczyńska — soția președintelui Lech Kaczynski
Ryszard Kaczorowski — în perioada 1989–1990 a fost ultimul președinte al Poloniei în exil
Jerzy Szmajdziński — vicepreședintele Seimului, camera inferioară a parlamentului polonez, candidat la alegerile prezidențiale din 2010
Krzysztof Putra — vicepreședintele Dietei
Krystyna Bochenek — vicepreședintele Senatului
Władysław Stasiak — șeful cancelariei prezidențiale
Paweł Wypych — secretar de stat al cancelariei prezidențiale
Mariusz Handzlik — subsecretar al administrației prezidențiale
Aleksander Szczygło — președintele Biroului Național de Securitate
G-ral Franciszek Gągor — șeful Statului Major al armatei poloneze
G-ral Tadeusz Buk — comandantul forțelor terestre
G-ral Andrzej Błasik — comandantul forțelor aeriene
Viceamiral Andrzej Karweta — comandantul marinei
G-ral-maior Włodzimierz Potasiński — șeful forțelor speciale
G-ral-maior Bronisław Kwiatkowski — șeful forțelor operaționale poloneze
Andrzej Kremer — ministru adjunct al Afacerilor Externe
Stanisław Jerzy Komorowski — ministrul-adjunct al Apărării
Tomasz Merta — ministrul-adjunct al Culturii
Piotr Nurowski — șeful Comitetului olimpic polonez
Janusz Kurtyka — președintele Institutului Polonez pentru Memoria Națională
Andrzej Przewoźnik — vicepreședinte și secretarul Comisiei pentru comemorarea victimelor masacrului de la Katyń a premierului în perioada 1994–1998
Andrzej Sarjusz-Skąpski — președintele Asociației Familiilor de la Katyń
Czesław Cywiński — președintele Asociației soldaților Armatei Țării (AK, Rezistența)
Joanna Agacka-Indecka — președintele camerei naționale a avocaților
Anna Walentynowicz — fosta eroină de pe șantierele navale de la Gdansk, în 1980
Janusz Kochanowski — avocatul polonez al poporului
Sławomir Skrzypek — guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei
Tadeusz Płoski — episcopul romano-catolic al armatei
Miron Chodakowski — arhiepiscopul ortodox al armatei
Adam Pilch — locțiitorul episcopului evanghelic al armatei
Grzeogrz Dolniak — membru al Seimului
Przemysław Gosiewski — membru al Seimului
Zbigniew Wassermann — membru al Seimului

Domnul să le ocrotească Sufletele. . .

10 aprilie

428: Nestorius devine Patriarh al Constantinopolului.
879: Ludovic al III-lea devine rege al Franciei de Apus.
1741: Războiul de Succesiune Austriacă: Prusia învinge Austria în Bătălia de la Mollwitz.
1809: Războaiele Napoleoniene: A început Războiul celei de-a Cincea Coaliții, Austria invadează Bavaria.
1815: Are loc erupția vulcanului Tambora, din insula Sumbawa (Indonezia), una din cele mai puternice din istorie.
1849: Au loc primele tratative dintre conducătorii Revoluției pașoptiste, în frunte cu Avram Iancu, și reprezentanții revoluționarilor maghiari.
1864: Arhiducele Maximilian de Habsburg este proclamat împărat al Mexicului în timpul intervenției Franței în Mexic.
1877: În cadrul Războiului de Independență, România întrerupe relațiile diplomatice cu Turcia.
1884: Apare la Iași „Revista socială” (până în august 1887, cu întreruperi), prima publicație teoretică socialistă din România.
1912: Vasul Titanic a plecat în primul și singurul voiaj dintre Southampton, Anglia și New York, SUA.
1913: Este dată în folosința prima linie ferată electrificată de pe teritoriul actual al României: calea ferată Arad-Ghioroc-Pâncota, cu linia secundară Ghioroc-Radna.
1922: A început Conferința economică internațională de la Geneva, care a avut ca obiectiv examinarea modalităților de refacere economică a Europei centrale și răsăritene. Au participat 30 de state.
1932: S-a constituit Partidul Național Agrar, condus de Octavian Goga, prin retragerea din Partidul Poporului.
1937: Principele Nicolae, fiul regelui Ferdinand și al reginei Maria, a fost decăzut din rangul de membru al familiei regale, printr-un decret regal, ca urmare a căsătoriei morganatice cu Ioana Dumitrescu-Doleti. El s-a exilat în același an, sub numele de Nicolae Brana.
1944: A fost produsă pentru prima dată chinina sintetică, de către dr. Robert Burns Woodward și dr. William von Eggers Doering.
1944: Al doilea război mondial: Eliberarea Odessei .
1948: Are loc premiera dramei istorice „Michelangelo”, de Al. Kirițescu.
1958: Se desființează Uniunea Femeilor Democrate din România, în locul ei constituindu-se Consiliul Național al Femeilor, cu misiunea de a conduce mișcarea de femei, fără contururi organizatorice riguroase.
1959: Akihito, viitorul împărat al Japoniei se căsătorește cu Michiko.
1972: A fost semnată Convenția privind interzicerea perfecționării producției și stocării armelor bacteriologice (biologice) și a toxinelor și distrugerea lor. Convenția a intrat în vigoare la 26 martie 1975.
1979: A fost creată Agenția Panafricană de Informații, PANA. A devenit funcțională la 25 mai 1983.
1988: Mihail Gorbaciov propune limitarea armelor nucleare tactice și oferă garanții potrivit cărora Uniunea Sovietică își va distruge tot arsenalul chimic
1990: Guvernul României adoptă hotărârea privind înființarea Fundației România, pentru dezvoltarea relațiilor cu alte state și promovarea legăturilor cu țara ale persoanelor originare din România.
1993: Realizarea primei transmisii, printr-un radio-amator, a echipajului unei navete americane cu cel al altei navete spațiale. Un astronaut american al stației Discovery a schimbat câteva cuvinte cu un cosmonaut aflat la bordul stației orbitale ruse Mir.
1998: Semnarea acordului istoric privind Irlanda de Nord. La ora 16,36 GMT, la Belfast, după 32 de ore de negocieri neîntrerupte sub președinția ex-senatorului american George Mitchell, guvernele Regatului Unit și Irlandei și partidele politice din Irlanda de Nord au încheiat un acord privind noua administrație a provinciei, menit să pună capăt celor aproape trei decenii de conflicte, soldate cu peste 3.200 de morți. Acordul, salutat unanim de marile puteri mondiale, deschide calea celei mai mari schimbări în statutul politic al insulei după împărțirea sa, în 1921.
2010: Accidentul aviatic de la Smolensk din 2010: Președintele Poloniei, soția acestuia, guvernatorul Băncii Naționale Poloneze, oficiali și oameni de marcă polonezi au decedat în urma unui accident aviatic produs în apropiere de aeroportul din Smolensk, Rusia.
Aniversări:
512: Iacob al V-lea al Scoției (d. 1542)
1583: Hugo Grotius, filosof și scriitor olandez (d. 1645)
1755: Samuel Hahnemann, medic german (d. 1843)
1762: Giovanni Aldini, fizician italian (d. 1834)
1783: Hortense de Beauharnais, regină consort a Olandei (d. 1837)
1847: Joseph Pulitzer, jurnalist american (d. 1911)
1877: Alfred Kubin, scriitor austriac (d. 1959)
1912: Ilie Cleopa, arhimandrit și duhovnic la Mănăstirea Sihăstria (d. 1998)
1912: Anton Breitenhofer, scriitor german (d. 1989)
1913: Stefan Heym, romancier german (d. 2001)
1914: Maria Banuș, poetă și eseistă română (d. 1999)
1922: Florin Comișel, compozitor, dirijor, folclorist român (d. 1985)
1927: Marshall W. Nirenberg, biochimist american, laureat al Premiului Nobel
1928: Carol Kovacs, operator de film documentar român, de naționalitate maghiară
1930: Modest Iftinchi, violonist și pedagog român (d. 2003)
1932: Omar Sharif, actor egiptean (d. 2015)
1936: Horia Gane, poet și prozator român
1937: Bella Ahmadulina, poetă rusă (d. 2010)

Sărbători
În calendarul creștin-ortodox: Sf. Mc. Terentie, Pompie, African, Maxim și Macarie; Sf. mc. Dima

2 aprilie

Evenimente
1453: Mahomed al II-lea a început asaltul asupra orașului Constantinopol.
1513: Juan Ponce de León a abordat un teritoriu nou, căruia a dat numele de Florida, dupa numele mitic al zilei descoperirii, Pascuas Floridas/ Florii.
1711: A avut loc tratatul de alianță dintre Moldova și Rusia, încheiat la Luțk între Dimitrie Cantemir și țarul Petru I. Acest tratat prevedea o alianță militară antiotomană, dar prin el se recunoștea și domnia ereditară în familia Cantemireștilor și autoritatea absolută a domnului.
1792: Prima lege monetară în SUA. S-a stabilit ca monedă unică dolarul.
1800: La Viena are loc premiera Simfoniei Nr. 1 în Do major a lui Ludwig van Beethoven.
1803: Are loc premiera piesei de teatru, tragedia Die natürliche Tochter („Fiica naturală”) scrisă între anii 1801—1803 de Johann Wolfgang von Goethe, la teatrul național din Weimar.
1851: Rama al IV-lea este încoronat rege al Thailandei.
1864: S-a adoptat Legea comunală, de inspirație franceză, care prevedea organizarea comunelor urbane și rurale.
1866: S-a desfășurat plebiscitul prin care populația României a fost consultată în privința aducerii pe tronul țării a unui prinț străin – Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.
1867: Mihai Eminescu a publicat, în Familia, poemul Ce doresc eu ție, dulce Românie.
1879: Prințul Brâncoveanu, aflat în misiune specială la Copenhaga, a fost primit în audiență solemnă de regele Christian al IX-lea al Danemarcei, căruia a notificat independența României.
1884: Academia Română a însărcinat pe B.P. Hașdeu cu realizarea dicționarului Etymologicum Magnum Romaniae, al limbii istorice și poporane.
1939: A apărut, la București, săptămânal, revista România literară, sub conducerea lui Cezar Petrescu.
1944: Declarație a ministrului de externe al URSS, Viaceslav Molotov, privind intrarea trupelor Armatei Roșii pe teritoriul României. Molotov a afirmat că regimul politic existent nu va fi modificat.
1949: Au fost naționalizate farmaciile urbane, laboratoarele chimico-farmaceutice și de analiză medicală.
1964: A fost lansată stația automată sovietică Sonda-1.
1965: România și Iordania au stabilit relații diplomatice la nivel de ambasadă.
1979: Odată cu retragerea ultimelor trupe marine britanice, a luat sfârșit prezența Marii Britanii în Insula Malta.
1982: Trupe argentiniene au debarcat în insulele Falkland, declanșînd războiul Malvinelor, dintre Argentina și Marea Britanie, care a durat până la 14 iunie 1982.
1991: A început erupția vulcanului Pinatubo pe insula filipineză Luzon.
1997: A fost semnat, la Moscova, Tratatul de uniune dintre Federația Rusă și Republica Belarus de către președinții celor două țări, Boris Elțân și Aleksander Lukașenko.
1998: Radu Vasile a fost desemnat prim-ministru de către președintele României, Emil Constantinescu.
2005: Decesul papei Ioan Paul al II-lea.
2008: A avut loc la București summit-ul NATO (2-4 aprilie).

Aniversări
742: Carol cel Mare, rege al francilor (d. 814)
1527: Abraham Ortelius, cartograf și geograf flamand (d. 1598)
1545: Elisabeth de Valois, a treia soție a lui Filip al II-lea al Spaniei (d. 1568)
1565: Cornelis de Houtman, explorator olandez (d. 1599)
1614: Jahanara Begum Sahib, fiica șahului Jahan și a lui Mumtaz Mahal (d. 1681)
1618: Francesco Maria Grimaldi, matematician și fizician italian (d. 1663)
1647: Maria Sibylla Merian, botanistă germană (d. 1717)
1653: Prințul George al Danemarcei, prinț consort al Annei, regină a Marii Britanii (d. 1708)
1805: Hans Christian Andersen, scriitor danez (d. 1875)
1826: Georg al II-lea, Duce de Saxa-Meiningen (d. 1914)
1838: Leon Michel Gambetta, om politic francez (d. 1882)
1840: Émile Zola, scriitor francez (d. 1902)
1851: Matilda Cugler-Poni, poetă română (d. 1931)
1877: Tiberiu Brediceanu, compozitor și folclorist român (d. 1968)
1880: Prințul Georg de Bavaria (d. 1943)
1888: Vladimir Nabrut, poet rus (d. 1938)
1891: Max Ernst, sculptor german (d. 1976)
1912: Ion Emil Bruckner, medic român (d. 1980)
1914: Sir Alec Guinness, actor de teatru și film britanic (d. 2000)

Tematică
Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului, promulgată de Adunarea Generală a ONU în 2007.
Argentina : Día del Veterano de Guerra y de los Caídos en la Guerra de las Malvinas / Ziua veteranilor de război și a celor morți în Războiul Malvinelor sau Día de Malvinas / Ziua Malvinelor , onorează memoria veteranilor și victimelor Războiului Malvinelor, pierdut contra Marii Britanii în 1982.
Ziua Internațională a Cărții pentru Copii și Tineret

Sărbători religioase
În calendarul romano-catolic: Francisc din Paola, pustnic (1416-1507)

Fântâna Albă

Noaptea de Florii a anului 2018. În satele bucovinene se aprind focuri, multe focuri. E un obicei păstrat viu din vremuri străvechi. Și în satul meu, Mălini, focurile ard, iar lumina lor se unește cu cea a Stelei Sacre ce ne arată drumul cel bun, drumul Credinței.
Bat clopotele. Sunetul lor domolește apele de munte și aprinde lumânare curată în locurile unde la 1 aprilie/1941, frații noștri au murit rostind numele Domnului și al Țării. Acolo au căzut sub gloanțele rusești sau spintecați de cavaleria rusă : Ioan Belmega, Ioan Gaza, Mihai Țugui, Arcadie Plevan din satul Cupca și Vasile, Gheorghe și Cosma Opaiț, Gheorghe, Vasile și Cosma Tovarnițchi, Nicolae Corduban din Carapciu și Petre Jianu a lui Ion, Vasile și Petre Cimbru, Nicolae Drevariuc din Trestiana și Nicolae Halac a lui Simion, Ion Halac a lui Dumitru, Dumitru Halac a lui Grigore, Dumitru Opaiț a lui Mihai, Constantin Molnar din Iordănești și Dragoș Bostan, Constantin Sucevean, Titiana Lipăștean, Gheorghe Sidoreac din Suceveni și Zaharia Boiciu, Ana Feodoran a lui Simion, Gheorghe Feodoran a lui Gheorghe, Teodor Feodoran a lui Gheorghe, Maftei Gavriliuc, Ion Pătrăuceanu a lui Ilie, Ștefan Pavel a lui Petru, Rafila Pojoga din Pătrăuții de Jos și Constantin Ciucureanu, Arcadie Ursuleanu, Gheorghe Moțoc din Pătrăuții de Sus. Și alte mii de români din Bucovina ale căror nume eu nu le știu. Trupurile lor au fost ascunse în gropi comune, iar sângele martirilor au sfințit drumurile care duc la o frontieră pe care inima mea o socotește ca fiind una vremelnică.
S-au aprins focuri în satele din Bucovina, multe focuri. Bat clopotele. Rugăciunea este mai fierbinte ca oricând. Frații noștri au ajuns la Dreapta Celui Veșnic Viu. Domnul i-a primit la masa Sa și la vremea cuvenită se va întoarce cu ei acasă, în România. Și iar se va ridica Neamul nostru, căci dragostea Domnului este fără de margini . . .

Eduard Dorneanu
Mălini-1 Aprilie/2018