Eduard Dorneanu

About Eduard Dorneanu

Posts by Eduard Dorneanu :

Sacrificiul Celorlalți

Mereu au existat generații de sacrificiu. Și eroi am avut, nu puțini. Eroii noștri au fost adeseori trădați. Mai întâi de prieteni, apoi de urmași. Au simțit durerea în diferite și cumplite feluri. Așa a fost să fie…
Mă gândeam , cum trece această zi. E totuși 27 Mai. E ziua când într-un document emis la Iasi, Mihai Viteazul se intitula : ’’ Io Mihai Voievod,din mila lui Dumnezeu, Domn al Ţarii Românesti si al Ardealului si al Moldovei” . Era în 27 Mai/1600. Mihai Viteazul alungase pe Ieremia Movilă și realizase Unirea celor trei Țări Române. Și totuși, ziua trece tern. Oamenii politici nu au timp pentru evocarea unui mare eveniment. Nici celorlalți, nu le prea pasă. Atunci, de ce aș crede că le pasă cu adevărat de celălalalt eveniment?, de la 1 Decembrie. Există o Unire demnă de Liga Campionilor și o Unire vitregă, de care nu prea avem chef să ne amintim pentru că nu are parfum de mici și damf de bere?
Tristețe. Înțeleg că va trebui să treacă ani. Să se risipească în albastru, generațiile care azi nu respectă eroismul, durerea și tinerețea pierdută a înaintașilor noștri. Ne place să ne mândrim cu numele strămoșilor, cu faptele lor de arme, dar e greu să ne amintim reperele sacre ale Neamului Românesc. Sacrificiul celorlalți, al celor care au luptat pentru Patrie nu aprinde luminile amintirii. Nici speranțele. Nimic.
Sunt trist. Mă duc să aprind o lumânare în memoria lui Constantin Ticu Dumitrescu . Și el s-a născut, acum mulți ani, pe 27 mai. Domnul să îl aibă în pază și să îl ferească de ipocriți și uitare

Eduard Dorneanu
Mălini-27 Mai/2018. .

27 Mai

Evenimente
1199: Ioan este încoronat rege al Angliei.
1600: Mihai Viteazul devine „domn al Țării Românești și al Ardealului și a toată Țara Moldovei”, realizând prima unire politică a celor trei țări române.
1703: Țarul Petru cel Mare a fondat orașul Sankt Petersburg.
1851: Domnișoarele de viță nobilă Vera și Liubov Kozlova inaugurează la Chișinău, Basarabia țaristă, un pension particular pentru fetele de nobili.[1]
1860: În cadrul Expediției celor O Mie, Giuseppe Garibaldi și Cămășile Roșii au început asaltul asupra orașului Palermo.
1867: Franz Joseph I, împăratul Austriei (1848-1916), s-a încoronat și rege al Ungariei (1867-1916) și a aprobat Legea privind încorporarea Transilvaniei la Ungaria.
1879: Membrii Academiei au fost primiți la Palatul Cotroceni de către domnitorul Carol I. Drept recunoștință pentru sprijinirea culturii (din inițiativa și pe cheltuiala sa, Academia Română a început publicarea lucrării lui Hașdeu „Etymologicum Magnum Romaniae”), suveranul a fost ales președinte de onoare al Academiei Române.
1883: Alexandru al III-lea este încoronat țar al Rusiei.
1905: Războiul Ruso-Japonez: Începe Bătălia din Strâmtoarea Tsushima.
1917: Sosesc la Iași primele două batalioane ale Corpului de Voluntari Transilvăneni, pentru a lupta alături de armata refăcută.[1]
1922: La Chișinău, Regatul Romaniei Mari, s-a desfășurat ședința festivă de constituire a secției regionale a Societății Române de Geografie.
1933: The Walt Disney Company lansează desenul animat “Three Little Pigs” cu hit-ul său, “Who’s Afraid of the Big Bad Wolf?”
1936: Nava de pasageri Queen Mary a plecat în primul ei voiaj, spre Franța.
1937: A fost inaugurat Podul Golden Gate, la acea vreme fiind podul suspendat cu cea mai mare distanță între stâlpii de susținere din lume.
1938: Conducătorul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, este condamnat la 10 ani de muncă silnică. El nu va mai părăsi practic niciodată inchisoarea.
1940: Al Doilea Război Mondial: Gruparea de trupe aliate, izolate de ofensiva germană, a desfășurat operații de retragere și evacuare, prin portul Dunkerque
1940: Acord economic româno–german (Olwaffen Pakt, „pactul petrolului”), care adâncește dependența față de Germania hitleristă a economiei naționale. România renunță astfel la declarația de neutralitate din 7 septembrie 1939
1941: Al Doilea Război Mondial: Vasul german Bismarck este scufundat în Atlanticul de Nord cu 2.300 de oameni la bord.
1942: În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, rezistența cehă din Praga ocupată de naziști l-a asasinat (Operațiunea Anthropoid) pe Reinhard Heydrich, șeful RSHA și Protectorul Boemiei și Moraviei.
1946: Guvernele SUA și Marii Britanii au adresat o notă guvernului român, semnată de reprezentanții lor la București, Burton Y Berry, respectiv Adrian Holman, în care se protestează împotriva încălcării democrației. Cele doua guverne atrag atenția asupra abuzurilor, a încălcării libertaților și frecvenței violenței și sunt nemulțumite de nepromulgarea legii electorale și de restrângerea libertății de exprimare.
1948: Printr-un decret al guvernului Petru Groza, bunurile fostei case regale treceau în proprietatea statului.
1963: Bob Dylan lansează albumul The Freewheelin’ Bob Dylan.
1970: O expediție britanică a excaladat partea sudică a vârfului Annapurna I (8.091 m.), unul dintre vârfurile masivului Annapurna din Himalaya.
1984: Inaugurarea oficială a Canalului Dunăre–Marea Neagră, considerat al treilea canal de navigație, ca importantă, după Suez și Canalul Panama; lucrările de construcție au început în 1973.
1984: A fost resfințită Biserica Neagră din Brașov, în urma lucrărilor de restaurare începute în anul 1970.
1994: Rusia: Revine în țară, după un exil de 20 de ani, Aleksandr Soljenițîn, scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, pe anul 1970.
1995: A fost constituită Academia de Poliție „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova.
1995: La Culpeper, Virginia, actorul american Christopher Reeve este paralizat de la gât în ​​jos după ce a căzut de pe cal la un concurs de echitație.
1997: Semnarea de către NATO și Rusia a Actului fondator al relațiilor bilaterale, deschizându–se calea extinderii NATO.
1999: Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie de la Haga, Olanda acuză pe Slobodan Milošević de crime de război și crime împotriva umanității comise în Kosovo.
2004: NASA a anunțat descoperirea unei noi planete, cea mai tânără dintre cele identificate până în prezent, având mai puțin de un milion de ani.
2004: Orașele Sibiu și Luxemburg au fost desemnate drept „capitale europene ale culturii” pentru anul 2007, de către miniștrii pentru educație, tineret și cultură din cele 25 de state membre UE întruniți la Bruxelles.

Aniversări
1623: William Petty, om de știință, filosof englez (d. 1687)
1626: Wilhelm al II-lea, Prinț de Orania (d. 1650)
1652: Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului (d. 1722)
1738: Nathaniel Gorham, politician american (d. 1796)
1756: Maximilian I al Bavariei (d. 1825)
1820: Mathilde Bonaparte, fiica fratelui lui Napoleon I (d. 1904)
1862: Alexandru Voevidca, folclorist și muzicolog român (d. 1931)
1867: Arnold Bennett, scriitor britanic (d. 1931)
1871: Georges Rouault, pictor și artist grafic francez (d. 1958)
1877: Isadora Duncan, dansatoare americană (d. 1927)
1884: Max Brod, autor austriac (d. 1968)
1886: Emil Isac, poet simbolist român (d. 1954)
1888: Louis Durey, compozitor francez (d. 1979)
1894: Louis–Ferdinand Céline, scriitor francez (d. 1961)
1897: John Douglas Cockcroft, fizician britanic, laureat Nobel (d. 1967)
1915: Herman Wouk, scriitor american
1917: Yasuhiro Nakasone, prim-ministru al Japoniei
1923: Henry Kissinger, diplomat american, laureat al Premiului Nobel
1928: Constantin Ticu Dumitrescu, politician român (d. 2008)

Sărbători
Calendarul creștin ortodox
Sf. Mc. Iuliu Veteranul
Sf. Sfințiți Mc. Eladie și Terapont, episcopul Sardei
Sf. Mărturisitor Ioan Rusu

Calendarul greco-catolic
Sf. Iuliu Veteranul; Sf. M. Terapont și Eladie; Sf. Augustin de Canterbury

Calendarul romano-catolic
Sf. Augustin de Canterbury

Sărbători laice

Ziua Mondială a Comunicațiilor Sociale (marcată la inițiativă Vaticanului)
Rusia: Ziua Eliberării
Nicaragua: Ziua Armatei
Nigeria: Ziua Copiilor
Turcia: Ziua Libertății și Constituției (1960, 1961)

26 Mai

Evenimente
451: Are loc Bătălia de la Avarayr între rebeli armeni creștini conduși de Vardan Mamikonian și Imperiul Sasanid. Imperiul învinge militarii armeni, dar le garantează libertatea de a practica în mod deschis creștinismul.
1488: Construirea bisericii „Sf. Gheorghe” de la Voroneț, ctitoria lui Ștefan cel Mare.
1679: A început construirea ansamblului arhitectural Mânăstirea Cotroceni, ctitorie a lui Șerban Cantacuzino, domn al Munteniei (1678–1688 ); biserica mânăstirii a fost demolată în 1984, reconstrucția ei începând în 2003
1896: Nicolae al II-lea devine țarul Rusiei.
1896: A fost publicat pentru prima oară indicele bursier Dow Jones Industrial Average.
1918: Republica Democratică Georgia și-a declarat independența.
1920: Constantin Brâncuși a participat, la Paris, la „Festivalul Dada”, împreună cu André Gide, Paul Valéry, F. Léger etc., fiind unul dintre semnatarii manifestului intitulat „Contre Cubisme, contre Dadaisme”
1940: Al Doilea Război Mondial: Începe Bătălia de la Dunkirk, numele sub care este cunoscută evacuarea forțelor Aliaților care fuseseră separate de principalele trupe ale defensivei franceze de înaintarea rapidă a trupelor germane.
1941: Al Doilea Război Mondial: Distrugătorul polonez Piorun schimbă focuri cu cuirasatul german Bismarck și își semnalizează poziția către flota britanică, care va reuși să distrugă cu succes mândria flotei germane.
1966: Guyana Britanică își câștigă independența și devine Guyana.
1969: Programul Apollo: Apollo 10 se întoarce pe Pământ, după un test de succes de opt zile a tuturor componentele necesare pentru viitoarea primă aselenizare cu echipaj uman.
1986: Comunitatea Europeană adoptă steagul european.

Aniversări
1478: Papa Clement al VII-lea (d. 1534)
1566: Mehmed al III-lea, sultan otoman (d. 1603)
1602: Philippe de Champaigne, pictor francez (d. 1674)
1650: John Churchill, Duce de Marlborough (d. 1722)
1667: Abraham de Moivre, matematician francez (d. 1754)
1822: Augusta de Reuss-Köstritz, Mare Ducesă de Mecklenburg-Schwerin (d. 1862)
1867: Mary de Teck, soția regelui George al V-lea al Regatului Unit (d. 1953)
1896: Aurel Băeșu, pictor român (d. 1928)
1909: Matt Busby, fotbalist și antrenor scoțian de fotbal (d. 1994)
1916: Vintilă Corbul, scriitor român (d. 2008)
1917: Mariana Șora, critic literar și eseist (d. 2011)
1926: Miles Davis, cântăreț american de jazz, compozitor și conducător de orchestră (d. 1991)
1941: Oana Manolescu, politician român de etnie albaneză
1942: Corneliu Ioan Dida, politician român (d. 2008)
1964: Lenny Kravitz, chitarist, cântăreț american
1968: Prințul Frederic, prinț moștenitor al Danemarcei

Sărbători
Georgia – Ziua națională
Calendarul creștin ortodox
Sf. Ap. Carp şi Alfeu, din cei 70; Sf. Mc. Averchie şi Elena
Calendarul greco-catolic
Sf. Filip Neri

MĂLINI-Volumul II-Capitolul 8

-După o sută de ani ai apărut și tu. Puteam să fiu ucisă de careva, violată sau să crăp ca o proastă, pur și simplu.
Teona e furioasă. Lovește cu piciorul roata din față-stânga a mașinii sale și e gata să izbucnească în lacrimi.
-Puteai să îmi spui că ajungi așa târziu.Ce fel de om ești?
-Locuiesc în centrul satului, iar tu ești cu mașina la intrare în sat, în locul numit Mielușoaia.Voiai să mă teleportez?
-Știu că nu ai mașină, dar puteai să iei măcar o bicicletă de la cineva și ajungeai imediat.
-Nu știu să merg pe bicicletă, ești culmea. Nu mi-au plăcut bicicletele.Am avut tricicletă când eram mic, dar asta e altceva.
-Cum?Nu știi să mergi pe bicicletă?Mașină, evident, nu ai.Parcă ai fi din altă lume.
-Știu să călăresc.Chiar foarte bine.
-Ai cal?
-Hahaha! De unde naiba ?
Teona e gata să plângă. Se descalță de bascheți și intră în mașină. Intru și eu, oarecum contrariat de supărarea ei. Teona este o femeie la vreo treizeci de ani. E cea mai bună prietenă a Ioanei și este considerată drept ,,călugărița’’ Fălticeniului deoarece deși e de o frumusețe exotică este văzută rar în compania unui bărbat, iar la petreceri nu merge absolut deloc.
-Dar ce ai pățit?, întreb cu ochii la picioarele lungi ale femeii triste.
-Am pierdut ceva, după ce am băgat benzină și voiam să mă ajuți să o găsesc. Pe cine naiba să chem? Pe mama? Doar sunt în Mălini și pe tine, te știu. Ți se pare anormal?
-Nu, e ok. Ce ai pierdut? Și unde s-a întâmplat? Lângă benzinărie?
-Nu contează. Dacă nu ai venit la timp, acum nu mai contează ce am pierdut.
Teona aprinde o țigară.
-Vrei?
-Nu fumez.
-Firește. Nu fumezi.Nu știi să mergi pe bicicletă.Ajungi unde ești chemat după un secol.
-O să lași bascheții în șanț?Chiar dacă suntem înafara localității tot o să îi găsească un sătean care vine de la câmp.
-Te doare de bascheții mei?
-Desigur. Ai pierde enorm din frumusețe fără bascheții tăi mov.
-Aha, mă crezi frumoasă. Nu mă așteptam să spui asta. Când ne-am întâlnit ultima dată, mâncai gogoși împreună cu Ioana. Cred că tu și ea ați fost cândva apropiați. Mereu îmi vorbește despre tine.
-Gogoși, da. Ce poftă mi-ai făcut.
Teona se încalță, apoi aprinde altă țigară. E cald, fumul țigării se lipește de tricoul meu, de sânii Teonei și de iconițele de bord din care mă privește Iisus și câțiva sfinți triști și slăbănogi.
-Totuși, ce ai pierdut?
-Hai!, nu mai fi așa de curios. Curioșii se îmbogățesc greu.
-Așa, da!Acum pot să îmi explic lipsa banilor. Mulțumesc, Teonă filosoafă. Nu ai numai picioare kilometrice, ești și deșteptuță. Chiar dacă și repede pierzătoare de chestii de care nu îți mai amintești.
-Mă mărit. Am nunta în septembrie.
-Felicitări!E un boșorog?Te-ai îndrăgostit de un tânăr care bea bere cu paiul sau e un coleg de serviciu căruia vrei să îi faci o bucurie ?
-Neh, e un bogătaș din Ardeal.
-Oare cât de greu era să ghicesc? Trei sferturi din femeile frumoase pe care le știu s-au încurcat cu oamenii bogați.
-Și celelalte care făceau parte din sfertul celălalt?
-S-au sinucis sau au pierdut ceva prin șanțurile satului meu.
-Ha!, are dreptate Ioana.
-Cum așa?
-Ești într-un anume fel.
-Teona, ardeleanca de mâine! Ha, ha, ha.
Pe șosea trec mașini și faetoane încărcate cu fân. Teona își întinde picioarele peste ale mele. Mângâi carne, blugi, unghii și simt căldura tinereții unei femei nefericite. Mă privește. Îmi studiază felul în care mângâi. Aștept cuvintele și îndemnul ei.
-Am citit cărțile tale. De ce se numește Pădurea Prisos?
-A, te referi la pădurea unde eu mă plimb adesori. Ți-a plăcut numele în mod deosebit?
-Are o legendă? Sau îi spuneți voi, așa, dintotdeauna.
-Are o legendă, firește.
-Spune , te rog. Hai, spune.
-Legenda asta se spune numai la ureche de femeie frumoasă.
-Păi, și eu nu sunt?
-Ba da.
Teona se ghemuiește lângă mine. Mă cuprinde cu mâna dreaptă, iar cu stânga îmi explorează trupul.
-Eu te mângâi și tu îmi povestești. Vrei?
-Depinde cum mă mângâi. Trebuie să îmi placă mult.
-Aha! După ce că ajungi la mine la o oră după ce te-am sunat, mai ai și pretenții.
Teora mă sărută. Are buze cu gust de afine. Îi simt limba, dinții, mușcătura. E o femeie cu gust de afine, o femeie rară și cu adevărat frumoasă. Mă sărută pe gât. Părul ei negru îmi acoperă pentru o clipă ochii și îi simt sânii cum se strivesc de pieptul meu.
-Eu te mângâi și tu îmi povestești. Te rog!, Eduard. Te rog!
Primesc mângâiere după mângâiere.
-Pe vremea lui Ștefan cel Mare, boierii care ajungeau în prag de căsătorie aveau un obicei. Deși religia noastră ortodoxă spune că e bine ca mireasa să fie fecioară în noaptea nunții, miresele acelor timpuri nu erau niciodată astfel. De ce? Ei bine, din cauza unui obicei foarte, foarte ciudat. Tinerii boieri ai Sucevii veneau cu iubitele lor până la Pădurea Prisos. Așteptau să vină seara, apoi intrau în pădure. În timp ce făceau dragoste, tinerele trebuiau să strige tare de tot numele iubiților . Dacă ecoul se auzea, atunci era semn că tinerii se pot căsători. Dacă nu, nu. Se spune că erau seri în care numele multor bărbați erau purtate de ecoul pădurii. Acum, acest obicei s-a pierdut, dar în fiecare seară dacă întri în Pădurea Prisos poți auzi vocea unor femei care își strigă iubiții și dăruiesc odată cu acel cuvânt trupurile și inimile lor. Nu sunt femei din zilele noastre, dar e fain să auzi pasiunea și să vezi cum minotauri albaștri aprind pentru acei îndrăgostiți, focuri pe cer.
-Doamne!, Eduard. Ce frumos! Păcat că acel obicei nu a existat. Ai inventat tu chestia asta, nu-i așa?
-Da, ce era să fac? Dacă ai întrebat!
-Ai inventat un obicei atât de frumos, numai pentru mine?Numai ca să primești mângâierile mele?
-Da!
-O să te iubesc toată viața pentru asta! O să te iubesc și după ce voi pleca la dracu’ în Ardeal. O să te iubesc și după ce o să nasc prunc urât și mucos, bogătanului cu care trebuie să mă combin.
-Doar pentru că ți-am povestit?
-Doar pentru că mi-ai povesti, Eduard. Acum, hai să mergem în Pădurea Prisos că tot vine imediat noaptea. Poate auzim cum strigă o femeie de demult numele iubitului ei. Chiar dacă ai inventat asta, noi vom auzi pe cineva. Jur că vom auzi.
Lăsăm mașina fără pază la marginea drumului și pornim pe jos. Teona mă ține de braț și mă sărută mereu. Intrăm în pădure și ne așezăm pe iarbă. Noaptea a aprins stelele și inimile noastre.
-Încă nu se aude nimic, spune Teona. Trebuie să mai așteptăm.
Închid ochii și mă așez pe spate. Se aud țipetele păsărilor de pradă și pocnetul brațelor fraților pomi.Deschid ochii și privesc pe Teona. Femeia se dezbdracă de haine, de umilința zilelor monotone, de orice povară. Mă ridic și o strâng lângă mine. Unghiile ei întră în scoarța unui brad, apoi ale mele. Intru în ea și simt cum izvorul ei alb curge neîncetat.
-Eduard!, strigă ea.
O dată, de multe ori, de multe, multe ori.
Gemetele Teonei deschid porți în întuneric și acoperă cărările care duc către altarele pângărite. Pe scoarța bradului rămân semnele unghiilor noastre, petele albe ale râurilor și semnele de sânge ale pasiunii.
Coborâm la mașină. Teona mă sărută, apoi mă mușcă de umăr până ce sângele țâșnește pe fața ei.Pleacă. Plec și eu pe jos. Mă opresc la ,,Troacă.’’ și beau apă rece de la izvorul care vine dinspre munte. Nu pot să îmi potolesc setea. Poate și pentru că numele meu a fost strigat la miez de noapte în Pădurea Prisos. Din umărul stâng îmi curge sânge. Plec mai departe. Cu numele strigat și pielea ruptă de dinții unei femei care știe să iubescă cu adevărat. Cuvânt de cuvânt.

Eduard Dorneanu
Din volumul ,,MĂLINI”(Volumul II)-EDITURA EIKON

19 Mai

Evenimente
715: Este ales Papa Grigore al II-lea.
1051: Henric I al Franței se căsătorește cu cea de-a doua soție, Anna de Kiev, fiica lui Iaroslav I cel Înțelept. Ei vor fi părinții viitorului rege Filip I al Franței.
1445: Ioan al II-lea al Castiliei îi înfrânge pe Infanții Aragonului în prima bătălie de la Olmedo.
1499: Caterina de Aragon se căsătorește prin procură cu Arthur Tudor, Prinț de Wales. Caterina are 13 ani și Arthur 12.
1536: Anne Boleyn, a doua soție a regelui Henric al VIII-lea al Angliei și mama viitoarei regine Elisabeta I, este executată în Turnul Londrei pentru presupusul adulter, incest cu fratele ei George și trădare.
1568: Regina Elisabeta I a Angliei ordonă arestarea Mariei, regina Scoției.
1643: Războiul de Treizeci de Ani: Forțele franceze sub comanda lui Ludovic al II-lea, prinț de Condé, înving decisiv forțele spaniole în bătălia de la Rocroi, marcând sfârșitul simbolic al Spaniei și începutul hegemoniei franceze. Este cea mai grea înfrângere din istoria armatei spaniole.
1802: Legiunea de onoare (Légion d’honneur) este fondată de Napoleon Bonaparte pentru a recompensa talente excelente și mari virtuți.
1845: Exploratorul britanic John Franklin execută cu navele HMS Erebus și HMS Terror ultima sa expediție în căutarea pasajului de Nord-Vest. Navele sunt abandonate și întreg echipajul moare de foame, hipotermie, tuberculoză, otrăvire cu plumb și scorbut.
1848: Războiul Mexicano-American: Mexicul ratifică Tratatul de la Guadalupe Hidalgo, încheind astfel războiul și cedând Statelor Unite California, Nevada, Utah și părți din alte patru state pentru suma de 15 milioane de dolari.
1971: Uniunea Sovietică lansează proba spațială „Mars 2”.
1991: Croații votează în proporție de 93,24% pentru independența țării într-un referendum.
2007: Are loc primul referendum pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, în urma căruia 74,48% din voturile exprimate sunt împotriva demiterii președintelui.
2009: O echipă de cercetători condusă de paleontologul norvegian Jørn H. Hurum a publicat prima descriere a Darwinius masillae, scheletul fosilizat al unei maimuțe vechi de 47 de milioane de ani, despre care se susține că reprezintă veriga lipsă în evoluția rasei umane.
2012: Disidentul orb Chen Guangcheng a plecat din China spre Statele Unite, punând capăt disputei diplomatice dintre cele două superputeri.

Aniversări
1593: Jacob Jordaens, pictor și gravor flamand (d. 1678)
1744: Charlotte de Mecklenburg-Strelitz, regină consoartă a Marii Britanii și Irlandei, soția regelui George al III-lea (d. 1818)
1762: Johann Gottlieb Fichte, filosof german (d. 1814)
1797: Maria Isabel a Portugaliei, regină consoartă a Spaniei, soția regelui Ferdinand al VII-lea (d. 1818)
1857: John Jacob Abel, biochimist și farmacolog american (d. 1938)
1881: Mustafa Kemal Atatürk, ofițer militar și revoluționar turc, fondatorul Republicii Turce (d. 1938)
1887: Ion Jalea, sculptor român, membru titular al Academiei Române (d. 1983)
1890: Ho Și Min, revoluționar comunist vietnamez, primul președinte și primul prim-ministru al Republicii Democrate Vietnam (d. 1969)
1893: Horia Bonciu, romancier, poet, jurnalist și traducător român (d. 1950)
1898: Julius Evola, filosof, pictor și ezoterist italian (d. 1974)
1899: Lothar Rădăceanu, jurnalist, lingvist și politician comunist român (d. 1955)
1909: Nicholas Winton, umanitarist britanic (d. 2015)
1914: Max Perutz, biolog britanic, laureatul premiului Nobel pentru chimie (d. 2002)
1918: Abraham Pais, fizician și istoric al științei american (d. 2000)
1925: Pol Pot, revoluționar cambodgian, liderul Khmerilor Roșii (d. 1998)
Malcolm X, predicator musulman și activist pentru drepturile omului american (d. 1965)
1928: Colin Chapman, inginer și inventator englez, fondatorul Lotus Cars (d. 1982)
1931: Bob Anderson, pilot de curse britanic (d. 1967)
1932: Paul Erdman, economist și bancher american (d. 2007)
1938: Herbie Flowers, muzician englez
1939: Dick Scobee, astronaut american (d. 1986)
1941: Nora Ephron, jurnalistă, scriitoare și regizoare americană (d. 2012)
1942: Robert Kilroy-Silk, academician, politician și crainic englez

Sărbători
Sfântul sfințitul mucenic Patrichie, episcopul Prusei, și cei împreună cu el Acachie, Menandru și Polien;
Cuviosul părinte al nostru Memnon, făcătorul de minuni;
Sfântul Dimitri Donskoi, Mare Cneaz al Moscovei;
Sfântul mucenic Arolot;
Sfânta Chiriachi, care prin foc s-a săvârșit;
Sfânta muceniță Teotimi, care prin sabie s-a săvârșit.
St. Celestine, (Papa Celestin al V-lea)

MĂLINI-Volumul II-Capitolul 7


Vișinii Marko și Sasha au crescut. Acum sunt mai înalți ca mine și străjuiesc partea dinspre casă a ogorului. Roadele lor, încă necoapte, sunt legănate de vântul aspru care vine dinspre Munții Stânișoarei și descântate în nopțile cu lună nouă de îngerii de pază ai copiilor orfani. În fiecare zi , mă așez pe iarbă între cei doi frați pomi și beau ciocolată caldă. Brațele lor mă ocrotesc de șoaptele veninoase, de privirea minotaurilor și de tristețe, Uneori, fluier încet melodii din anii ’90. Aștept ca de undeva din albastru să aud răspunsul camarazilor mei plecați la Domnul. Privesc norii și mulțumesc Marelui Camarad pentru că în tinerețe am fost onorat cu prietenia unor oameni cu suflete și chipuri atât de frumoase. Da, vișinii Marko și Sasha au crescut. În verdele lor se aude uneori cântec de pasăre și vers curat de poezie vie. La umbra lor, speranțele mele se unesc cu rugăciunea de dimineață. Zi de zi.
Deschid portița unei poiate unde clocește o găină roșcovană. Ridic cloșca de pe ouă și o scot afară . Aștept să mănânce și să bea apă. I-am adus grăunțe, firimituri de pâine proaspătă și un ou fiert. Cloșca bea apă, apoi începe să alerge prin curte. Cam ăsta e ritualul ei în ultimile zile. De mâncat, nici vorbă. Alerg după ea, dar cloșca se ascunde sub cerdac. Mama se întoarce acasă. A fost plecată în sat, habar nu am cu ce treburi.
-Ce faci?, păzești cerdacul?
-E cloșca sub cerdac, răspund voios. Nebuna asta nu vrea să mănânce. Nu știu ce naiba să fac.
-O prinzi și îi bagi mâncare în cioc cu forța. Altfel, crapă de foame.
-Cum să fac asta?
-Cu degetele. Ce vrei să mergi la cursuri speciale unde să înveți cum să bagi grăunțe cu de-a sila în clonțul unei găini?
-Mama!, ce treabă scârboasă. Nu vrei să să îi dai mata mâncare? Hai, că eu o prind. Vrei?
-Hahaha, râde mama împreună cu Regina Tuia și norii albi care aleargă înspre Pădurea Prisos. Eduard, Eduard! Ce te-ai face fără mine?
– Păi, nu știu.
Am prins cloșca. Mama are dreptate, găina e ușoară de parcă ar fi plăsmuită din puf de păpădie, nu din carne și sânge. Nu are nimic în gușă. Mama aduce bucăți de mămăligă și grăunțe cu care hrănește cu de-a sila cloșca nebună.
-Gata! Acum du-o înapoi în poiată. Apă, a băut?
-Da.
Mama se așază pe băncuța de lemn din cerdac. Cred că e obosită și oarecum tristă.
-Am umblat degeaba pe drumuri, măi băiete. Nu mai sunt tânără. Mă dor picioarele așa de tare că îmi venea să mă așez undeva jos și să stau acolo nu știu cât timp.
-Puteai să îmi spui mie să merg în locul tău.
-Imposibil. Nu aveai cum.
-Ei, na. Sigur că puteam.
-Am fost să mă tund. În centru vine o coafeză din Fălticeni, dar culmea, drept astăzi nu a apărut. Mi-a spus cineva că mai e o frizeriță în sat, undeva spre Ocol. M-am dus tocmai acolo, ce era să fac.
-Și?
-Intru în curte la fata aia, doamnă, ce o fi. Era în curte. Îi dau ,, bună ziua’’ și o întreb dacă mă poate tunde. Femeia se uită la mine cu o față pe care se citea ura și mi-a zis că nu mă tunde.
-Cum așa? De ce ?
-Cică la ea trebuie să faci programare, nu se vine ca la piață.
-Ete, draci! Programare la tuns? La Mălini?
-Da, și a mai spus că joia ea e liberă și că o deranjez în ziua ei liberă.
Mi-am dat seama că frizerița nu a vrut să o tundă pe mama, cel mai probabil din cauza mea. Faptul că eu scriu despre sat și oamenii lui a supărat pe multă lume. Privesc trist înspre mama și mă întreb dacă își dă seama de ce frizerița din Mălini s-a purtat așa de urât cu ea.
-Mi-a mai spus că munca la coafor e muncă serioasă nu ca la spital, adică soră medicală, cum am fost eu.
Am un nod în gât. Nu spun nimic. Nu vreau să o supăr mai tare pe mama.
-Lasă că vorbesc cu careva din cei care face curse la Fălticeni și mergem la oraș. Te tunzi acolo. Facem și cumpărături.
-Ce bine! Mă bucur că ai bani și de cumpărături. Ai câștigat bani în somn sau ți i-a trimis un milionar excentric din America?
-Cum să nu!
-Mai bine, băiete!Mergem mâine la oraș. Dă-i naibii pe ăștia cu programările și coaforurile lor.
-Să se coafeze cloșca, acolo!Nu?
-Da, cloșca roșcovană.
Zâmbesc. Pe poartă intră Brăduța Casâncă. Mă spăl pe mâini cu apă de ploaie din butoiul de plastic. Nu îmi pasă de fițele coafezelor rurale, nici de lipsa banilor. Mă întreb dacă voi putea fi în fiecare zi la fel de fericit ca azi, dacă sufletul meu va rămâne mereu întreg. Dacă Domnul nu va schimba culorile frunzelor, apelor, ochilor femeilor frumoase.
-O zâs Zenova sî mergeți sî luați di la ea niști haragi. O zâs sî iei zâs mata câțî ai nevoie. Îs cam subțâri, da’ alegi ci-i măi bun.
-Eduard, du-te și adu haragii, spune mama.
-Cum să merg cu haragii în spinare, pe stradă? Să mă pozeze sau filmeze careva?
-Nu în spinare, măi băiete. Du-te și închiriază o remorcă ca să îți transporte douăzeci de haragi. Cât poate să coste? Cinci sute de lei?Nu e mult. Hai!, fugi.
Brăduța râde din toată inima. Mama e glumeață și asta face ca ziua de joi să capete chip de copil jucăuș.
-Hai, Eduard, cî nu ti vedi niminea, spune Brăduța. Cini sî ti filmeze pi ulițî la Zenova? Da, sî știi cî nu poțî aduci tățî haragii odatî, chit cî iești așa barbat.
-Aduc douăzeci de haragi, stai liniștită.
-Îs vreo triizăci, sî știi.
-Na, trebuie să merg de două ori. Ăsta da, spectacol.
-Adu’ și tu zece haragi, Brăduță. Ca să nu mai mergă vedeta casei de două ori după haragi și să scape de filmat.
-Poati ni dă la desene animate. Nu?, doamna Dorneanu.
-Da, Brăduță. Auzi, la el. Se teme să nu îl filmeze careva cu haragii în spate. Hahaha.
-Numai să râdeți de mine sunteți bune, fac eu pe supăratul
-Hai!, gata. Mergi după haragi, măi băiete. Lasă fițele astea aricilor de sub cerdac.
-Dapoi cum? Haragi și arici.
-Hai, hai, băiete. Trece ziua și noi vorbim despre pietre aruncate.
Plecăm. Traversăm șoseaua și intrăm pe uliță. Privesc șanțurile înverzite, pietrișul drumului și urmele de faetoane lăsate în el. Pe lângă noi trec două vaci negre. Amândouă au la gât tălăngi care sună într-un fel ciudat.
-Astea îs vaci di celea cari dau lapti mult, spune Brăduța.
-De unde știi mata?
-Îs cumparati tocma di la Sibiu di undi îi președintili.
-Și ce? Președintele nu dă lapte. Și nici nu cred că ține careva vaci în oraș . Sau, da?
-Îs di la Sibiu aduse.
-Știu. Au ajuns pas cu pas. Bănuiam eu.
-Ba’, cu tiru.
-Dacă zici mata.
Ajungem la troiță. Brăduța se închină și aprinde fitilul candelei. O aștept și privesc între timp casele din jur. Peste tot se ridică mici palate care contrastează în mod evident cu mica mea casă tradițională. Nu îmi plac noile case. Par locuri fără suflet, lipsite de binecuvântare. Intrăm la Zenova.
-Uiti!, îs lângă cioata mărului bot di iepuri, spune Zenova. L-am tăiet în octombrie când o fo zapada ceea apoasî. Saracu’ copac, bun mai iera.
-Da’ Hulcică o plecat?, întreabă Brăduța.
-O plecat batî-l Dumezău să îl batî . Prostanu’ naibii di gușăt!
-Da’ ce s-a întâmplat?, întreb contrariat de tristețea Zenovei.
-Api, măi copchile, am avut un nacaz mari di tăt. Ni-o trimis copchii bani din străinătati sî fac o sobî nouî. Am chemat pi Hulcicî din Baia cî el să zâci cî ar hi cel mai bun sobar din locurile aiestea. O vinit, o făcut soba, o probat fumurili. La douî zili când sî aprind focu, tăt fumu o ișât în casî, uăi copchile. Api, numa’ nu am murit. Ni s-o făcut rău șî dacî nu avem oleacî di lapti acru sî ieu pi stomacu’ gol crecî mă lua salvarea. L-am sunat pi tilifon. Patru zâli, nu ni-o răspuns. Az’ dimineață, m-am trezât cu el aicea. O făcut ci-o făcut și amu merge focu cum trebuie.Numa’ cî după ci-o plecat, Brăduța ni-o zâs cî o văzut cum animalu’ di Hulcică o scos di pi horn o pereche di nadragi vechi. I-o pus acolo data trecută ca să îl mai chem odată șî sî măi câștigi niști bani.
-Da’, Brăduța de ce nu v-a spus de treaba asta când era Hulcică la mata?
-M-o chemat barabatu’ meu până în casî. Când am ișât, Hulcică plecase.
-Și câți bani i-ați mai dat?, întreb curios.
-Patru sute de lei. A dracu’ gușăt.
Aleg haragi. Majoritatea sunt foarte subțiri și chiar putreziți. Brăduța alege și ea vreo opt și plecăm, nu înainte de a mulțumi Zenovei.
-Nu-i nimeni pe uliță, spune Brăduța. Nu ni filmeazî nici dracu.
-Da’ frumoși am fi cu haragii în spate, nu?
-Hahaha. Numa’ buni di dat la știri.
Ajungem acasă. Așez haragii în jurul lui Oblio, mărul pădureț. Mama alege pătrunjel pe masa de lemn din curte. Brăduța se duce la ea și încep a vorbi despre sat, despre prașilă, despre fasolele boambe și nopțile de iunie.
Mă așez pe iarbă, între vișinii ,Marko și Sasha. Privesc cerul albastru al satului meu. Vișinii Marko și Sasha au crescut. Acum, ei mă pot apăra de tristețe și de iernile timpurii . Închid ochii și îmi amintesc fețele camarazilor mei. Simt cum brațele pomilor îmi mângâie părul, brațele, sufletul. Deschid ochii și privesc cum se coc roadele fraților pomi. La căldura soarelui și a sufletului meu.

Eduard Dorneanu
Din volumul ,,MĂLINI”(Volumul II)-Editura Eikon

15 mai

Evenimente
392: Împăratul Valentinian al II-lea este asasinat în timp ce avansa spre Gaul împotriva uzurpatorului franc Arbogast. Este găsit spânzurat la reședința sa de la Viena.
1252: Papa Inocențiu al IV-lea emite bula papală ad exstirpanda, prin care autorizează, dar de asemenea limitează, tortura ereticilor de către Inchiziția medievală.
1567: Maria, regină a Scoției se căsătorește cu James Hepburn, Conte de Bothwell, cel de-al treilea ei soț.
1618: Johannes Kepler confirmă descoperirea celei de-a treia legi a mișcării planetelor (el a descoperit-o prima data de 8 martie, dar curând a respins ideea după ce s-au făcut unele calcule inițiale).
1648: Se semnează Pacea Westfalică prin care s-a pus capăt Războiului de Treizeci de Ani.
1685: Urcă în scaunul Țării Moldovei domnitorul Constantin Cantemir, tatăl celebrului Dimitrie Cantemir; a deținut tronul până la moarte (15 martie 1693).
1701: Începe Războiul Succesiunii Spaniole.
1718: A fost patentată prima mitralieră din lume de către James Puckle, un avocat din Londra.
1756: Începe războiul de șapte ani când Anglia declară război Franței.
1796: Medicul englez Edward Jenner administrează pentru prima oară în istorie vaccinul contra variolei
1800: George al III-lea al Regatului Unit supraviețuiește tentativei de asasinat a lui James Hadfield de la teatrul regal din Londra; mai târziu Hadfield este achitat pe motiv de nebunie.
1811: Paraguay își declară independența față de Spania.
1848: Adunarea de la Blaj proclamă națiunea română din Transilvania drept egală cu celelalte națiuni din Marele Principat, protestează împotriva iminentei uniri a Transilvaniei cu Ungaria și afirmă fidelitatea românilor din Transilvania față de împăratul de la Viena.
1861: S-a înființat, la București, prima școală românească de medicină veterinară.
1863: La inițiativa împăratului Napoleon al III-lea se deschide Salon des Refusés unde se pot vedea Dejunul pe iarba de pictorul Édouard Manet și Fata în alb de James McNeill Whistler, care sunt percepute de public ca fiind scandaloase.
1868: Pronunciamentul de la Blaj, prin care s-a cerut autonomia Transilvaniei și repunerea în vigoare a legii prin care limba română a fost declarată limbă oficială în Transilvania, alături de maghiară și germană.
1877: A apărut, la București, cotidianul „România liberă”, ziar politic și literar, aflat sub conducerea lui Dimitrie August Laurian (până la 14 iunie 1889).
1891: Publicarea enciclicei Rerum Novarum a papei Leon al XIII-lea, prima enciclică socială.
1940: Al Doilea Război Mondial: După lupte grele, trupele olandeze slab pregătite și slab echipate se predau Germaniei, marcând începutul celor cinci ani de ocupație.
1943: Stalin dizolvă Cominternul.
1945: Bătălia finală în cel de-Al Doilea Război Mondial în Europa are loc la în Slovenia, la Prevalje.
1955: Prima ascensiune a vârfului Makalu, al cincilea vârf ca înălțime din lume.
1958: URSS lansează Sputnik 3.
1960: URSS lansează Sputnik 4, ca un prototip pentru nava spațiale Vostok, prima cu care oamenii vor zbura în spațiu.
1991: Președintele François Mitterrand a numit-o în funcția de prim-ministru pe Edith Cresson, prima femeie care a deținut această funcție în Franța.
2004: Josh Findley a calculat cel mai mare număr prim cunoscut până la această dată, 224036583 − 1. Numărul conține șapte milioane de cifre.

Aniversări
1531: Arhiducesa Maria de Austria, fiica împăratului Ferdinand I (d. 1581)
1567: Claudio Monteverdi, compozitor italian (d. 1643)
1773: Metternich, om politic austriac ( d.1859)
1822: Juan, Conte de Montizón, pretendent carlist la tronul din Spania și pretendent legitimist la tronul din Franța (d. 1887)
1838: Nicolae Grigorescu, pictor român (d. 1907)
1842: Arhiducele Ludwig Viktor de Austria, fratele mai mic al împăratului Franz Joseph al Austriei (d. 1919)
1845: Ilia Ilici Mecinikov, biolog rus, laureat al Premiului Nobel (d. 1916)
1847: Ioniță Scipione Bădescu, poet și publicist român (d. 1904)
1859: Pierre Curie, fizician francez, laureat al Premiului Nobel (d. 1906)
1859: Natalia Obrenovici, regină consort a Serbiei (d. 1941)
1862: Arthur Schnitzler, prozator și dramaturg (d. 1931)
1891: Mihail Bulgakov, romancier și dramaturg rus (d. 1940)
1900: Arthur Kreindler, medic neurolog român (d. 1988)
1901: Xavier Herbert, scriitor australian (d. 1984)
1909: James Mason, actor britanic de film (d. 1984)
1911: Max Frisch, dramaturg elvețian (d. 1991)
1915: Paul A. Samuelson, economist american, laureat al Premiului Nobel (d. 2009)
1945: Duarte Pio, Duce de Braganza, șeful Casei Regale a Portugaliei
1951: Frank Wilczek, fizician american, laureat al Premiului Nobel
1981: Zara Phillips, nobilă engleză, nepoata reginei Elisabeta a II-a

Sărbători

Sf. Cuv. Pahomie cel Mare (calendar ortodox, calendar evanghelic)
Sf. Ier. Ahile, episcopul Larisiei (calendar ortodox)
Sf. Ier. Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei (calendar ortodox)
Ziua latinității
România: Ziua medicului veterinar (din 1994)
România: Ziua Internațională a Familiei
Slovenia: Ziua forțelor armate
Columbia, Coreea de Sud, Mexic: Ziua profesorului (UNESCO)

MĂLINI-Volumul II-Capitolul 6

Mă întorc de la moară. Transport un sac de făină de popușoi alb într-un cărucior vechi care scârțâie supărător. De fiecare dată când din față se apropie o mașină sunt nevoit să mă feresc înspre stânga, asta înseamnă că una dintre roțile căruciorului iese de pe șosea. Pe marginile șoselei e pământ moale și galben. La vreo douăzeci de metri de casa mea, roata din stânga căruciorului se înțepenește într-o gaură de pe marginea șoselei, aproape de șanț. Pe lângă mine, trec mașinile oamenilor bogați, faetoanele încărcate cu gunoi de grajd, remorci. Nu se oprește nimeni să mă ajute. Nimeni.
După un sfert de oră de chin, reușesc să scot roata căruciorului din groapă fără să o stric. Ajung în fața casei mele și deschid poarta dinspre drum. Am transpirat , iar părul și hainele mele sunt pline de praf alb de făină de popușoi.
Mă bucur mult că am ajuns acasă. Mă îndrept către bucătăria de vară. Mama a luat băncuța de lemn din cerdac și a așezat-o pe aleea de ciment. Pe băncuță e o sită deasă și un lighean de culoarea roșie cu o singură toartă, În fața băncuței, Ify, pisica neagră, se rostogolește și miaună ca într-un joc ciudat, fără sens. Mama iese din bucătăria de vară împreună cu Rezuca Tudoran.
-Vezi să nu dai peste mâță, îmi strigă Rezuca. Uiti la ea cum să dă pisti cap, fix ca oaminii când îi apucî dracii. Asă fac mâțâli când li trebuie motani.
-De ce ai stat așa mult ?, mă întreabă mama. Ai ajuns la moara din America? Asta din Mălini era închisă?
-Nu, chiar, răspund oarecum trist. Am avut un accident de cărucior, dar s-a rezolvat.
Las sacul în picioare, lângă băncuță. Mama va cerne imediat făina, apoi voi duce făina cernută într-un lădoi, în bucătăria de vară. Ify continuă să se tăvălească pe ciment. Are o privire pierdută și miaună încet. O mângâi. Pisica se urcă pe băncuță și își ascute ghearele de lemnul acesteia.
-Am zâs eu?, spune Rezuca. Fix ca oaminii când îi apucî dracii.
-Da unde ai văzut mata?, oameni care se tăvălesc pe ciment și își ascut ghearele, întreb amuzat.
-Da’ ‚ nu ti uiți la televizor? Nu ai văzut cum să strâng la emisiuni și caută pereche? Ci faci tătî zâua di nu știi ninica?
-Pe ce post vezi mata astea ? Pe Trinitas ? Pe ăla, nu mă uit. Acolo or fi.
-Doamne ! Nu pe Trinitas ! Aciala e postu’ popilor . Ei nu fac de astea cî îșî iau mari pedeapsî. Eu știu asta de la un popă-călugăr. Stai sî vezi cum o fost ! M-am dus la mănăstire cu surorile mele. Eram tânâră șî avem un examen. Am mers cu surorile mele să plătim o slujbă să fie bini.
-Ce examen puteai să ai mata ? Parcă ai făcut numai patru clase.
-Nu mai știu exact. Examen de fibrilație, parcî.
-De fibrilație ?
-Așă, exact. Șî ne-am dus la mănăstire. Nu era lume multă cî era iarna șî omătul era mare di tât. Am stat la slujbă. După aceia ni-am dus la spovidit. Ni-o spovidit după carti. Ni-o întrebat tăt, tăt, nu ca amu’ când popa uitî sî ti întrebi una-alta. După ci am ieșât di la popî am văzut cî era târzâu și pierdusâm cursa. Ci ni facim darî, noi ? Hai sî rămânim pisti noapte, cî pi gios nu era di mers cî erau lupchi pi drum. Ne-am dus noi în dormitorul di oaspeți. Nu prea am ci vrut sî dormim acolo cî erau câțiva moșnegi la cari li puțău chicioarili. Ci ni-am gândit noi ? Ia hai la popa care ni-o spovidit cî are douî camere. Poate ni lasî șî pi noi sî stăm acolo. Mergem, darî. Bocănesc la ușă șî aștept. Iesî popa:
-Ci vreți?, fiicelor. Di abia v-am spovidit. Aveți nevoie di ceva?
Eu i-am zâs :
-Părinti, în dormitorul comun puti tari di la niști moșnegi șî am vrea , dacă șî sfinția ta ești di acord să dormim tăti trei în camera celaltî cî mata ai două. Plătim, sfinția ta. În dormitor puti tare.
-Hă, hă, hă o făcut părintili.
-Ni lașî, am măi întrebat eu iarî.
-Hă, hă, hă o făcut părintili iar.
Noi ne-am uitat una la alta șî nu am înțăles ci o vrut sî zâcî. O stat popa oleacî și ni-o vorghit cam cu giumatati di gurî.
-Fiicile mele, iaca cum stă treaba. Di la o vremi, vini la mini o fimeie la timp di noapti șî mă ischitești. Bate la ușă șî când ies șî o văd îmi vini sî mă culc cu ea acolo pi gios, dar nu am voie. Am fost la mitropolit și i-am spus șî mitropolitul o zâs cî dacî mă culc cu ea nu am iertari dicât dacă îmi ard cununile deștelor. Așă cî ni fricî di ispită. Stațî măi ghini cu moșnegii cari put în dormitorul mari.
Iaca, așă s-o întâmplat. Vezi cî șî oaminii îs la fel ca mâțâle?
-Și fibrilația ?, întreb curios.
-Ci îi aceea ?
-Ai spus mata că ai avut examen de fibrilație.
-Doamni Ferești ! Eu am învațat numa patru clase. Nu am zâs eu așă. Hai, hai, Eduard poati ti ung oleacî cu făină șî tărâțî pi pleti să nu mă zâci prostii.
-Acum jumătate de oră ai zis de examen. Ia uite!, la ea.
-Hai, hai, Eduard. Iar începi ?
Mama râde și începe să cearnă făina de popușoi alb. Ify pleacă în livadă, dincolo de gardul de sârmă. Ar trebui să mă schimb de hainele pline de făină, dar mai stau un pic afară. Bate vântul și îmi place cum îmi ridică și îmi încurcă pletele.
-Sî nu uit sî vă spun di ci am vinit, spuni Rezuca. Vai!, ce am pățit asarî. Curațam mere într-un castron di plastic. Mă uitam la televizor la un film dispri niști țâgani șî mâncam mere. Uăi!, oamini buni. Dintr-o datî am adormit. Așă, di parcă m-o vrăjât cineva. Ci crezî cî am visat ? Să făcea cî am ieșât la poartă. Era dimineața șî am încept sî mătur în fața porții. Treceau vacile la imaș, copchii la școală. Era fix di parcî era adevărat. Și dintr-o dată dinspri Pădurea Prisos o apărut o luminî mari așă ca o remorcî di foc. Șî remorca aceea să îndrepta fix cătri casa voastrî. Da, fix la casa voastră venea. M-am oprit din măturat șî ne-am făcut cruci. Am zâs o rugăciune, dar remorca di lumină tot venea șî venea. Am lasat măturoiul în drum șî am vinit prin livadă sî vă zâc di lumina ceea mare. Am bătut tari di tăt la ușî, apoi am zâs sî viniți la mini ca sî scapațî. Voi ați vinit la mini șî remorca o trecut pi deasupra casâlor șî s-o dus la dracu, naiba să o ia, dincolo di imaș, di Brătiana, Cred cî o aterizat prin Băișăști, pi undiva. După aceea m-am trezât șî am auzât cum bati cineva la ușî. Ni-o fost fricî, era miezul nopții. O măi bătut iarî șî ni-am făcut curaj șî am ieșît afarî.
-Cini i acolo?, uăi, am întrebat.
-Mămăi!, iartă, o zâs cineva.
M-am uitat pisti tăt, dar nu am văzut pi nimini. Nu știu ci o ci fost.
-Dar matale ești cam surdă, spun eu. Cum de ai auzit ? Eu trebuie să strig la mata ca să fiu sigur că auzi ce spun.
-Iaca, am auzit clar.
-A naibii fibrilație.
-Ce-ai spus ?
-Vezi că nu auzi bine ? O fi venit la matale, popa după fibrilație. Mai știi ?
-Hai, hai Eduard. Haida, hai.
Râdem. Ziua de azi nu e un labirint pentru culori îngenunchiate. Hainele mele și pletele miros a făină de popușoi. Îmi spăl palmele, apoi fața, cu apă rece de la fântâna cu roată de lemn. Fără tristețe e inima mea.

Eduard Dorneanu
Din volumul ,,MĂLINI”(Volumul II)-Editura Eikon

11 Mai

Evenimente
330: Inaugurarea solemnă a orașului Constantinopol (astăzi Istanbul); ridicat de împăratul Constantin pe locul vechii colonii grecești Byzantion, ca nouă capitală a Imperiului Roman de Răsărit. În 1453 a trecut sub stăpânire turcească.
1529: Înainte de aceasta dată s-a încheiat un acord între Ioan I Zapolya și domnul Moldovei, Petru Rareș (1527–1538; 1541–1546); Petru Rareș a primit domeniile și cetățile Ciceu, Bistrița, Cetatea de Baltă, Ungurașul și Rodna în schimbul ajutorului acordat împotriva lui Ferdinand de Habsburg.
1672: Regele Ludovic al XIV-lea al Franței invadează Olanda.
1784: Limba germană a fost declarată limbă oficială în Transilvania.
1812: Primul ministru britanic Spencer Perceval a fost asasinat în holul Camerei Comunelor, fiind primul și unicul premier britanic care a căzut victimă unui atentat.
1866: Prima zi ca domnitor a lui Carol I al României, după ce fusese încoronat cu o zi mai devreme.
1867: A fost garantată, prin Tratatul de la Londra, independența și neutralitatea Marelui Ducat de Luxemburg.
1949: Israelul a fost primit în ONU.
1949: Siamul și-a schimbat pentru a doua oară denumirea în Thailanda, denumire pe care o poartă și astăzi și care la acea vreme fusese deja neoficial în uz de zece ani.
1960: Capturarea lui Adolf Eichmann de către Mossad.
1968: A început construcția primului autoturism românesc, Dacia.
1984: Tranzitarea Pământului peste Soarelui așa cum se vede de pe Marte. Acest fenomen are loc atunci când planeta Pământ trece între Soare și Marte, acoperind o mică parte a discului Soarelui pentru un observator de pe Marte. În timpul unui tranzit, Pământul ar fi vizibil de pe Marte ca un mic disc negru care se deplasează peste fața Soarelui. Următoarea tranzitare va avea loc la 10 noiembrie 2084.
1990: Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN) și-a încetat activitatea, în perspectiva alegerilor de la 20 mai.
1996: Într-o singură zi mor opt persoane în timpul încercări ascensiunii muntelui Everest.
2004: Posturile arabe de televiziune Al Jazeera și Al-Arabiya au difuzat secvențe video care fac parte dintr-un material preluat de pe un sit islamist, înregistrat cu decapitarea ostaticului american Nicholas Berg de către cinci teroriști.
2010: David Cameron devine prim-ministru al Regatului Unit în urma discuțiilor dintre conservatori și liberali democrați și formează prima coaliție de guvernământ din UK de la al Doilea Război Mondial.

Aniversări
1366: Ana de Bohemia, prima soție a regelui Richard al II-lea al Angliei (d. 1394)
1571: Niwa Nagashige, războinic japonez (d. 1637)
1720: Karl Friedrich Hieronymus Freiherr von Münchhausen, aventurier german (d. 1797)
1722: Petrus Camper, anatomist olandez (d. 1789)
1733: Prințesa Victoria a Franței, fiică a regelui Ludovic al XV-lea al Franței (d. 1799)
1752: Johann Friedrich Blumenbach, antropolog german (d. 1840)
1763: János Batsányi, poet maghiar (d. 1845)
1799: John Lowell, filantrop american (d. 1836)
1801: Henri Labrouste, arhitect francez (d. 1875)
1857: Marele Duce Serghei Alexandrovici al Rusiei, fiul Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei (d. 1905)
1859: Aurel Stodola, inginer, fizician și inventator slovac (d. 1942)
1875: Harriet Quimby, aviator american (d. 1912)
1881: Theodore von Kármán, fizician maghiar (d. 1963)
1888: Irving Berlin, compozitor american (d. 1989)
1890: Woodall Rodgers, primar al orașului Dallas, Texas (d. 1961)
1892: Margaret Rutherford, actriță engleză (d. 1972)
1894: Martha Graham, dansator și coregraf american (d. 1991)
1904: Salvador Dalí, pictor, grafician spaniol (d. 1989)
1905: Vasile Jitariu, biolog român (d. 1989)
1905: Mihail Șolohov, scriitor rus, laureat al Premiului Nobel (d. 1984)
1907: Rose Ausländer, poetă germană din Cernăuți (d. 1988)
1909: Herbert Murrill, compozitor englez (d. 1952)
1911: Phil Silvers, actor și comediant american (d. 1985)
1912: Foster Brooks, actor și comediant american (d. 2001)
1913: Beate Fredanov, actriță română (d. 1997)
1914: Haroun Tazieff, vulcanolog francez (d. 1998)
1916: Camilo José Cela, scriitor spaniol, laureat al Premiului Nobel (d. 2002)
1918: Richard Feynman, fizician american, laureat al Premiului Nobel (d. 1988)
1924: Antony Hewish, astronom englez, laureat al Premiului Nobel
1926: Horia Colan, inginer român
1926: Valeriu D. Cotea, enolog român
1930: Edsger Dijkstra, informatician olandez (d. 2002)
1941: Eric Burdon, cântăreț britanic (The Animals)
1942: Prințesa Irene a Greciei și Danemarcei, cel mai mic copil al regelui Paul al Greciei
1946: Robert Jarvik, medic și inventator american

Sărbători
Sfinții sfințiți: Mochie, Acachie și Dioscur; Sfinții Chiril și Metodie, Apostolii slavilor (calendar ortodox)