Dinu C. Giurescu

Dinu C. Giurescu a plecat dincolo de albastru

15 februarie 1927, București, România – d. 24 aprilie 2018,[1] București, România
Dinu C. Giurescu este fiul lui Constantin C. Giurescu (n. 1901 Focșani – d. 1977) și nepotul lui Constantin Giurescu (n. 1875 Chiojdu, Buzău – d. 1918). Este licențiat al Facultății de Istorie, Universitatea din București, 1950. În anul 1968 a obținut titlul științific de doctor în istorie. Profesor la Universitatea de Artă, Secția Istoria și Teoria Artei-Muzeografie [1968-1987). Este președinte al părții române în Comisia româno-bulgară de istorie (1979-1985 și din 1991, în continuare). A fost profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universității din București (1990-1997). Este membru titular al Academiei Române din 2001 (membru corespondent din 1990). Este membru în Consiliul Științific al Institutului Revoluției Române.

Pe 24 aprilie 2014 a devenit vicepreședinte al Academiei Române, pentru un mandat de patru ani.

Rămâne Opera:
Giurescu, Dinu C (1962), „Anatefterul. Condica de porunci a vistieriei lui Constantin Brâncoveanu”, Studii și Materiale de Istorie Medie vol. 5: pp. 353–504
“Istoria ilustrată a românilor” (1981); colaborare cu Constantin C. Giurescu
Giurescu, Dinu C. (1996), Guvernarea Nicolae Rădescu, București: Editura All
“Imposibila încercare. Greva regală, 1945” (1999);
“România în al doilea război mondial” (1999);
“Cade Cortina de Fier -România 1947” (2002) etc.
„Zid de pace, turnuri de frăție. Deceniul deschiderii: 1962 – 1972”, în colaborare cu Mircea Malita, 2012
„Lichidatorii. România în 1947”, Colecția “Biblioteca de istorie a României. ”Editura Enciclopedică. București, 2012

15 februarie

Evenimente
590: Khosrau al II-lea este încoronat rege al Persiei.
1637: Ferdinand al III-lea a devenit împărat al Sfântului Imperiu Roman.
1690: S–a încheiat, la Sibiu, tratatul secret dintre Constantin Cantemir, domnul Moldovei și Sfântul Imperiu Roman. În tratat se stipula că Moldova va sprijini acțiunile antiotomane ale imperiului condus de Casa de Habsburg.
1864: A apărut revista România militară, devenită la 8 decembrie 1897, prin decretul regelui Carol I, revista oficială a Marelui Stat Major
1876: Apare lunar (până la 15 mai 1876), la București, “Revista literară și științifică”, sub îndrumarea lui Bogdan Petriceicu Hașdeu și Dimitrie Brândză.
1921: S-a înființat legația României la Helsinki.
1923: Grecia devine ultima țară europeană care adoptă calendarul gregorian.
1933: La București, a început greva ceferiștilor de la Atelierele Grivița (15-23)
1941: România este inclusă în grupul țărilor supuse blocadei britanice.
1949: Pentru prima oară, problema lichidării marii proprietăți agricole a apărut pe ordinea de zi a ședințelor Secretariatului Biroului Politic al C.C. al P.R.M.
1952: Regele George al VI-lea este înmormântat la capela Sf George de la Castelul Windsor.
1965: Emblema frunzei de arțar a devenit steagul oficial al Canadei.
1969: A fost inaugurată linia ferată electrificată București–Brașov, prima de acest fel din România.
1980: A fost lansată la apă, la Brăila, prima navă de pescuit oceanic construită în România.
1989: Ultimii militari sovietici au părăsit Afganistanul după aproape zece ani de la intervenția lor, în decembrie 1979, în sprijinul guvernului promarxist de la Kabul – Ziua națională a salvării
1990: A fost înființată Uniunea Teatrelor din România – UNITER , avându-l ca președinte pe actorul Ion Caramitru
1991: A luat ființă “Grupul de la Vișegrad”, organizație de cooperare regională reunind Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia.
1995: România depune la secretariatul general al ONU instrumentele de ratificare a Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice, precum și distrugerea acestora, semnată la Paris, la 13 ianuarie 1993
2000: Președintele Germaniei, Johannes Rau, aflat în vizită în Israel, și-a cerut în mod solemn iertare poporului evreu pentru Holocaust
2001: Suedia a renunțat la obligativitatea vizelor pentru cetățenii români posesori de pașapoarte diplomatice
2003: Protest global împotriva declanșării ofensivei americane din Irak în peste 600 de orașe din întreaga lume
2013: Un meteorit a explodat deasupra Rusiei; 1.500 de oameni au fost răniți de cioburile de geamuri sparte sau de obiecte deplasate de unda se șoc. Acest lucru s-a întâmplat în mod neașteptat, cu doar câteva ore înainte de trecerea așteptată a asteroidului 2012 DA14, asteroidul care urma să teacă cel mai aproape de Terra.

Aniversări
1564: Galileo Galilei, fizician și astronom renascentist (d. 1642)
1571: Michael Praetorius compozitor și muzician german (d. 1621)
1710: Regele Ludovic al XV-lea al Franței (d. 1774)
1748: Jeremy Bentham, filosof englez (d. 1832)
1759: Friedrich August Wolf, arheologist german (d. 1824)
1811: Domingo Faustino Sarmiento, scriitor argentinian și politician (d. 1888)
1817: Charles-François Daubigny, pictor francez (d. 1878)
1820: Susan B. Anthony, sufragetă americană (d. 1906)
1823: Melchisedec Ștefănescu, episcop și istoric român, membru al Academiei Române (d. 1892)
1834: Vasile Alexandrescu-Urechia, istoric, prozator și dramaturg român (d. 1901)
1835: Demetrios Vikelas, autor grec (d. 1908)
1840: Titu Maiorescu, întemeietor al criticii românești moderne, fondatorul Junimii, membru fondator al Societății Academice Române (d. 1917)
1841: Mihail Șuțu, istoric român, membru al Academiei Române (d. 1933)
1845: Elihu Root, om de stat american, laureat Nobel (d. 1937)
1850: Ion Andreescu, pictor român ales membru al Academiei Române post-mortem (d. 1882)
1851: Spiru Haret, matematician, sociolog și om politic liberal, organizatorul învățământului românesc de după 1864, membru al Academiei Române (d. 1912)
1852: Prințesa Maria de Battenberg, prințesă de Battenberg și de Erbach-Schönberg (d. 1923)
1856: Emil Kraepelin, psihiatru german (d. 1926)
1861: Charles Edouard Guillaume, fizician elvețian, laureat Nobel (d. 1938)
1861: Alfred North Whitehead, matematician și filosof englez (d. 1947)
1873: Hans von Euler-Chelpin, chimist german, laureat Nobel (d. 1964)
1874: Sir Ernest Shackleton, explorator irlandez (d. 1922)
1877: Louis Renault, industriaș francez de automobile (d. 1944)
1896: Ștefan S. Nicolau, medic român, membru al Academiei Române (d. 1967)
1912: Andrei Lupan, poet, dramaturg și publicist român, membru al Academiei Române (d. 1992)
1922: Hermann Kahn, cibernetician, matematician, fizician și futurolog american (d. 1983)
1927: Dinu C. Giurescu, istoric român, membru corespondent al Academiei Române
1930: Romulus Zaharia, prozator român
1931: Claire Bloom, actriță britanică
1931: Petre Stoica, poet, traducător și jurnalist român (d. 2009)
1933: Iosif Sava, om de cultură, muzicolog, realizator de emisiuni TV (d. 1998)
1933: Octavian Lazăr Cosma, muzicolog român
1935: Avy Abramovici, violonist israelian de origine română
1939: Constantin Stoiciu, prozator și scenarist român
1941: Doina Curticăpeanu, critic și istoric literar român
1944: Alexandru Bocăneț, regizor și realizator român de televiziune (d. 1977)
1945: John Helliwell, muzician englez (Supertramp)
1947: Roxana Eminescu, cercetătoare și traducătoare română
1950: Alexandru Dan Condeescu, critic literar român
1951: Jane Seymour, actriță americană

Sărbători
Ziua Copilului bolnav de cancer