ordinul cavalerilor templieri

Cărțile mele la Ediţia cu numărul 25 a Târgului Internaţional Gaudeamus-14 – 18 noiembrie 2018-

Ediţia cu numărul 25 a Târgului Internaţional Gaudeamus, organizat de Radio România, va avea loc în perioada 14 – 18 noiembrie 2018, în Pavilionul Central Romexpo.
Cărțile mele pot fi găsite la standurile Editurilor Eikon și Tracus Arte.
La standul Editurii Eikon ( standul nr 17):
Mălini-volumul I
Mălini-volumul II
Mălini-volumul III
7,63
Departe de Troia
Sublimare

La standul Editurii Tracus Arte ( standul nr 14)
Jurnalul apelor purpurii
Sacra Erotica

Şarja de la Robăneşti

Robăneşti, 10 noiembrie 1916
110 ,,săbii” românești au atacat o baterie germană.
Iată mărturia lui Alexandru Filitti:
,, „Luându-mi revolverul în mână, gest pe care l-a urmat şi sergentul Donici ce se afla lângă mine, îmi împrăştiai cele două plutoane pe un singur rând, la intervale mărite şi comandai:«Pentru atac, lancea-n cumpănire, Marş-Marş!». Soldaţii se reped asupra inamicului în strigăte de «Ura!». Când apar pe creastă cu escadronul văd cam la 150 de metri înaintea mea inamicul înspăimântat retrăgându-şi bateria în grabă de pe poziţie în vale spre şoseaua Craiovei, în dosul infanteriei. Escadronul meu urmăreşte în pantă, dar ce folos. Ne găseam încadraţi de trei mitraliere ce din flancul drept trăgeau de pe o şiră de paie şi de o companie de infanterie, cu un rând în genunchi şi altul în picioare, care ne-a făcut imediat faţă din şanţul şoselei Craiovei. Întorcându-mi privirea în cursul atacului, văd cum soldaţii mei cad ca spicele şi ordon mărirea galopului. În momentul acela am zărit încă şi pentru ultima oară pe Donici lângă mine. Culcat pe gâtul irlandezului meu «Cher Ami», care parcă înţelegea gravitatea momentului, măresc galopul pentru a ajunge mai repede asupra infanteriei duşmane. La aproximativ 40 de metri de ţintă un glonţ de armă mă loveşte în genunchiul stâng. În această clipă, dându-mi seama că trupa nu va mai putea conta pe mine, îmi întorc încă o dată capul, pentru a reînnoi avântul, însă nu văd în urma mea decât câmpul presărat cu cadavre şi ca singur însoţitor un cal fără călăreţ. O granată de mână vine de-mi loveşte calul la 15 paşi de infanteria ce atacam şi cădem unul lângă altul. Escadronul, conform ordinului primit, şi-a îndeplinit misiunea”. („Viitorul”, 5 decembrie 1923)”
Bateria germană s-a retras, dar 94 din cei 110 români au căzut la datorie.


Iuliu Roşca alături de sora sa, Ersilia, în anul 1908


Locotenentul Iuliu Roşca

Să nu uităm!

Fără speranță

Cât de mult mai contează un premiu internațional în ziua de azi? Mult, foarte mult? Păi, contează deși oriunde te duci dacă spui că ești român, cele șaișpe mii de premii luate pentru documentarele din zona socialului, nu înseamnă mare lucru. De ce, neapărat, tema asta lacrimogenă? Pentru că afară, nu poți să te duci cu reportaje în care să lauzi cultura de seringi de unică folosință , nici interpretarea ,,Ariei Valizei” în gara Parlamentului. Trebuie să propui ceva strong, ceva care să înfricoșeze și să scârbească în același timp. Reportajele despre copii săraci încă prind dacă sunt aduse în fața străinilor. Nu mai merg alea despre copii înfiați, între timp alte țări și-au dat seama că au și ei copii înfiați prin străinătate și ne-au luat caimacul. Merg totuși, reportajele despre copiii săraci. În prima etapă, trebuie multă atenție. E nevoie de o familie cu mulți copii, obligatoriu ăia mici trebuie filmați fără ciorapi și cu mucii curgând în valuri. Nu contează dacă în respectiva familie sunt copii din mai multe căsătorii, vorba aia: dacă mama nu a avut zestre, a mai adus niște copii, ce era să facă și ea? Odată localizat locul, urmează relatarea poveștii folosind imagini cât mai muciferiene posibil. Bărbatul familiei face focul, pe jos nu e podea, iar ăia mici se bat de la o bomboană. Mama explică tuturor cum muncește cu ziua și că mâncarea nu ajunge, hainele se murdăresc, iar Iisus nu le plătește factura la curent. Ceea ce mă scârbește cel mai tare la astfel de reportaje sunt interviurile luate copiilor. De obicei, aceștia au figuri de cretinei, sunt murdari cu privire pierdută și vorbesc o limbă apropiată de cea română. Mereu sunt întrebați : ce vor să se facă după ce vor crește și ce ar face dacă ar avea bani. Micuții analfabeți și-ar dori câteva meserii, atât. Fetele vor să devină doctorițe sau învățătoare, iar băieții, polițiști sau patroni. Hidoșenia momentului este grozavă. copiii lipsiți de cele necesare unui trai decent spun ce ar face dacă ar avea bani. Toți au aceeași dorință: vor să își cumpere caiete și pixuri. Îți vine să te crucești, cică nu vor haine sau haleală ci sunt bolnavi de dragul caietelor și pixurilor. Priviți-le fețele, ascultați-le vorbele: mulți dintre ei nu sunt în stare să rețină o jumătate de vers sau să rostească în mod corect numele unui domnitor român. Nu trebuie să fii vrăjitor ca să realizezi că ai în față copii despre care nu se știe dacă vor putea învăța tabla înmulțirii, puștani înapoiați, chiar proști de-a binelea. Ei bine, aceste biete făpturi sunt prezentate ca fiind gata să învețe zi/lumină pentru a ajunge medici, învățători, etc. Fraierii plătesc meditații pentru copii lor, dar la ăștia săraci e mai simplu: își șterg mucii, înjură în gând și gata se duc la facultăți.Pe români nu îi mai impresionează situațiile astea, totuși, dacă e an electoral, la poarta săracilor apar microbuze cu alimente și haine de care bogații țării nu mai au nevoie. Urmează pozele, degetele crăcănate a victorie nemeritată și promisiunile. Străinii se miră și atât. Au și ei problemele lor, așa că nu prea mai trimit ajutoare, dar premiază reportajele. Și uite, așa, realizatorii de emisiuni mai iau un premiu, se mai laudă oleacă și cam atât. Copiii rămân tot săraci deși li s-a spus că pot ajunge medici, patroni sau fotbaliști. În timp, realizează că au fost folosiți și că plasele cu alimente nu ajung până când vor deveni academicieni și oameni de știință.
Se apropie Sărbătoarea Nașterii Domnului. Precis se va gândi cineva că nu ar fi rău să mai câștige un premiu . Familiile sărace încă pot aduce bucurie, profesioniștilor din televiziune. Ce poate fi mai frumos ca o diplomă înrămată pe perete? Cât despre săraci, ce să zic. Ei vor fi folosiți și uitați. Cam așa gândesc, unii dintre noi. Contează doar premiile, audiența și ficatul plesnit al concurenței. În stilul creștin al sfârșitului de omenie. Trist . . .

Eduard Dorneanu
Mălini-6 Noiembrie/2018

9 Octombrie

Evenimente

768: După moartea lui Pepin cel Scurt, o adunare îi alege pe fii acestuia, Carol și Carloman, ca regi al Imperiului Carolingian.
1003: Exploratorul viking Leif Erikson sosește în L’Anse aux Meadows, Canada și devine primul european cunoscut care ajunge în America de Nord.
1495: Ludovic Maurul, regele Neapolelui, recunoaște drepturile regelui Franței, Carol al VIII-lea, asupra Milanului, în urma semnării tratatului de la Vercelli.
1514: La Abbeville, Franța, are loc căsătoria regelui Ludovic al XII-lea al Franței cu cea de-a treia soție, Maria Tudor, sora regelui Henric al VIII-lea al Angliei.
1582: Datorită implementării calendarului gregorian, această zi din acest an nu există în Italia, Polonia, Portugalia și Spania.
1760: În Războiul de Șapte Ani, trupele rusești invadează Berlinul.
1799: Scufundarea HMS Lutine, cu pierderea a 240 de bărbați și a unei încărcături în valoare de 1.200.000 £.
1829: Un grup de alpiniști condus de Friedrich Parrot, reușesc prima ascensiune a muntelui Ararat.
1831: Este asasinat Ioannis Kapodistrias, primul președinte al Republicii Elene, unul dintre artizanii luptei de eliberare a grecilor de sub dominația otomană.
1871: A fost declanșat cel mai mare incendiu care a cuprins vreodată orașul Chicago.
1888: Monumentul Washington, la acea vreme cea mai înaltă structură din lume, a fost deschisă oficial publicului la Washington, DC, SUA.
1915: Primul Război Mondial: Cucerirea orașului Belgrad de către trupele germane și austriece.
1934: Regele Iugoslaviei Alexandru I al Iugoslaviei a fost asasinat la Marsilia de un militant extremist bulgar.
1944: Al Doilea Război Mondial: Germania: Orașul Hanovra este atacat de avioanele diviziei 156 britanice și este distrus 80-90%.
1962: Uganda devine republică.
1967: Che Guevara a fost executat în Bolivia la o zi după ce a fost prins.
1970: A fost inaugurată “Uzina de cinescoape”, în zona industrială Pipera, din București.
1971: La Karl-Marx-Stadt s-a dezvelit monumentul de șase metri înălțime care îl reprezintă pe Karl Marx.
1989: În Leipzig are loc cea mai mare „Demonstrație de luni” cu aproape 70.000 de participanți. La demonstrație nu se ajunge la temutele acțiuni armate împotriva demonstranților, astfel începe schimbarea regimului politic al RDG-ului.
2000: Văduva lui John Lennon, Yoko Ono, a inaugurat la Tokyo primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formației Beatles.
2004: Pentru prima dată au loc alegeri democratice în Afganistan.
2006: Coreea de Nord a anunțat că a efectuat o explozie nucleară subterană de încercare, în ciuda îngrijorării comunității internaționale și a avertizărilor ONU.

Aniversări
1261: Regele Denis al Portugaliei (d. 1325)
1757: Regele Carol al X-lea al Franței (d. 1836)
1782: Lewis Cass, ofițer și om politic american (d. 1866)
1811: Friederike de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg (d. 1902)
1835: Camille Saint-Saëns, muzician francez (d. 1921)
1846: Holger Drachmann, pictor danez (d. 1908)
1852: Hermann Emil Fischer, chimist german, laureat al Premiului Nobel (d. 1919)
1859: Alfred Dreyfus, ofițer francez de origine evreiască condamnat pe nedrept în afacerea Dreyfus (d. 1935)
1873: Karl Schwarzschild, astronom și fizician german (d. 1916)
1879: Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel (d. 1960)
1892: Ivo Andrić, scriitor sârb, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (d. 1975)
1893: Mário de Andrade, poet, prozator, eseist și muzicolog brazilian (d. 1945)
1906: Léopold Sédar Senghor, scriitor și om politic senegalez (d. 2001)
1907: Horst Wessel, ofițer SA nazist german (d. 1930)
1921: Tadeusz Różewicz, scriitor polonez (d. 2014)
1935: Prințul Eduard, Duce de Kent, membru al familiei regale britanice
1937: David Prophet, pilot britanic (d. 1981)
1938: Heinz Fischer, politician austriac, al 11-lea președinte al Austriei
1943: Marius Porumb, critic și istoric de artă român, membru (2009) al Academiei Române
1950: Jody Williams, laureată a Premiului Nobel pentru Pace din anul 1997
1966: David Cameron, politician britanic, prim-ministru al Regatului Unit

Sărbători
calendarul ortodox: Sf. Ap. Iacob al lui Alfeu; Cuv. Andronic și Atanasia
calendarul romano-catolic și anglican: Sfântul Dionisie (Saint Denis), primul episcop al Parisului; Sf. Avraam
Ziua mondială a poștei – La 9 octombrie 1874 a fost înființată Uniunea Generală a Poștelor, devenită, în 1878, Uniunea Poștală Universală (din 1947 – instituție specializată a ONU, cu sediul la Berna). România este membru fondator.
Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului – în această zi, în 1941, a început deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria
Uganda : Ziua națională. Independența față de Marea Britanie (1962)
SUA : Ziua Leif Erikson, pentru a evoca debarcarea primilor europeni (vikingii) pe țărmurile Lumii Noi în anul 1004

50

Îngerul de pază așterne un țol de cordele pe iarba malului Moldovei. Ne așezăm. Desfac palma dreaptă. Linia vieții se zbate în culori vii. Îngerul cântă încet. Simt arsură și binecuvântare.
-Te doare?, Frate Om, întreabă îngerul de pază.
-Nu mă doare, Frate Înger, răspund uimit și plin de speranță..
Îngerul cântă. Melodia urcă spre Cer și mângâie sufletul tatălui meu, apoi sufletele celorlalți Dorneni plecați dincolo de albastru și aduce adiere curată de vânt neprihănit, prietenilor mei din tinerețe și tuturor celor care măcar pentru o clipă au simțit că mă iubesc.
Îngerul cântă. Apa sacră a Moldovei cântă împreună cu el, iar Domnul îmi strigă numele. Pentru a cincizecea Toamnă. . .

Eduard Dorneanu
Mălini-1 octombrie/2018

28 septembrie

Evenimente
480 î.Hr.: Victoria flotei grecești, condusă de Temistocle, asupra perșilor, la Salamina.
48 î.Hr.: Generalul și consulul roman Pompei cel Mare este asasinat în Egipt din ordinul regelui Ptolemeu al XIII-lea al Egiptului.
1066: Wilhelm Bastardul (care va deveni Wilhelm Cuceritorul) a debarcat cu o flotă de 600 de vase pe insula Marea Britanie în zona orașului Pevensey, declanșând cucerirea normandă a Angliei.
1448: Christian I este încoronat rege al Danemarcei.
1823: Leon XII este ales Papă.
1844: Oscar I al Suediei-Norvegiei este încoronat rege al Suediei.
1867: Toronto devine capitala Ontario.
1884: Se inaugurează tronsonul de cale ferată Adjud-Târgu Ocna.
1928: Biologul și farmacologul scoțian Alexander Fleming a observat în laboratorul său pentru prima oară un mucegai care omora bacterii, descoperind ceea ce astăzi poartă numele de penicilină.
1939: În cel de al Doilea Război Mondial, capitala poloneză Varșovia capitulează.
1939: Reich-ului german și Uniunea Sovietică semnează un Tratat de prietenie, privind acordul de frontieră germano-sovietic de neagresiune.
1961: În urma loviturii militare de la Damasc, Siria părăsește Republica Arabă Unită – uniunea dintre Egipt și Siria.
1978: Papa Ioan Paul I a murit la doar o lună după ce fusese ales papă din cauza unui infarct miocardic.
2000: În Danemarca, un procent de 53,2% din populația care a votat, refuză aderarea la euro

Aniversări
1746: William Jones, orientalist și jurist englez (d. 1794)
1765: Frederic Christian al II-lea, Duce de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Augustenburg (d. 1814)
1789: Louise Caroline de Hesse-Cassel, ducesă de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg (d. 1867)
1803: Prosper Mérimée, scriitor francez (d. 1870)
1828: Antoinette de Mérode, Prințesă de Monaco (d. 1864)
1831: Maximilian Anton Lamoral, Prinț de Thurn și Taxis (d. 1867)
1841: Georges Clemenceau, politician francez, prim-ministru al Franței (d. 1929)
1852: Henri Moissan, chimist francez, laureat Nobel (d. 1907)
1863: Regele Carlos I al Portugaliei (d. 1908)
1865: Amélie de Orléans, soția regelui Carlos I al Portugaliei (d. 1951)
1882: Vasile Pârvan, istoric, eseist și arheolog român (d. 1927)
1924: Marcello Mastroianni, actor italian (d. 1996)
1925: Seymour Cray, inginer american, fondatorul Cray Computer Company (d. 1996)
1928: Károly Ács (cel tânăr), scriitor, poet și traducător maghiar din Voievodina, Serbia
1931: Valeriu Râpeanu, scriitor și critic literar român
1934: Brigitte Bardot, actriță franceză
1939: Ioan Alexandru, jurist român
1941: Edmund Stoiber, politician german
1952: Sylvia Kristel, actriță olandeză (d. 2012)
1954: Margot Wallström, politician suedez

18 Septembrie

Evenimente
14: Tiberius este confirmat ca împărat roman de Senatul Roman în urma morții naturale al lui Augustus.
96: Împăratul roman Domițian este asasinat în urma unei conjurații de palat. Va fi succedat de Nerva.
324: Constantin cel Mare l-a învins pe Licinius în bătălia de la Chrysopolis, bătălie ce a adus Imperiul Roman sub controlul lui, și în cele din urmă a dus la creștinarea acestuia.
1180: Filip Augustus devine rege al Franței.
1600: Mihai Viteazul este învins la Mirăslău de generalul Gheorghe Basta.
1714: George I ajunge în Marea Britanie pentru prima dată de când a devenit rege, de la 1 august.
1739: Prin pacea de la Belgrad, Oltenia este reîncorporată Țării Românești.
1809: Se redeschide “The Royal Opera House ” numită pe atunci Theatre Royal cu premiera Macbeth, de William Shakespeare.
1851: A apărut prima ediție a ziarului american The New York Times sub titlul “The New York Daily Times”.
1872: Regele Oscar al II-lea accede la tronul Suediei-Norvegiei.
1879: Prima vizită oficială a principelui Alexandru al Bulgariei în Regatul României (18/30 septembrie – 25 septembrie/7 octombrie).
1904: A apărut, la București, până în anul 1930, săptămânalul umoristic “Furnica”.
1911: Regizorul Grigore Brezeanu a realizat primul film artistic românesc: “Amor fatal”, “dramă sentimentală aranjată pentru cinematograf”. Acesta corespundea aspectelor dominante ale producției mondiale din acea vreme. Din distribuție făceau parte Lucia Sturdza-Bulandra, Tony Bulandra, A. Barbelian.
1914: S-a încheiat Acordul secret ruso-român prin care Rusia, în schimbul neutralității prietenoase a României, recunoștea dreptul țării noastre asupra teritoriilor locuite de români aflate în Austro-Ungaria. (18 septembrie/1 octombrie)
1931: A început agresiunea Japoniei împotriva Chinei. Acțiunile agresive ale Japoniei au drept rezultat ocuparea în mai puțin de cinci luni a întregului teritoriu al Chinei de nord-est.
1947: A fost inaugurat Teatrul Municipal din București, cu piesa “Insula”, de Mihail Sebastian.
1951: Premiera în S.U.A. a filmului Un tramvai numit dorință, realizat după piesa cu același titlu a dramaturgului american Tennessee Williams. Filmul a fost regizat de Elia Kazan, care a fost și regizorul piesei de teatru montată pe Broadway.
1952: Charlie Chaplin a părăsit Statele Unite pentru o călătorie în Europa și nu a putut intra înapoi în SUA la ordinul lui J. Edgar Hoover, directorul FBI.
1974: A fost inaugurat, la Sfântu Gheorghe, județul Covasna, Monumentul Ostașului Român.
1997: A intrat în vigoare Convenția ONU asupra interzicerii folosirii, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal.
1998: S-a înființat ICANN, o organizație non-profit care se ocupă cu asignarea numelor de domenii și a adreselor IP în Internet.

Aniversări
53: Traian, împărat roman (d. 117)
1434: Eleanor a Portugaliei, soția lui Frederic al III-lea, Împărat Roman (d. 1467)
1587: Francesca Caccini, compozitoare și interpretă italiană (d. 1640)
1709: Samuel Johnson, autor și lexicograf englez (d. 1784)
1765: Papa Grigore al XVI-lea (d. 1846)
1786: Regele Christian al VIII-lea al Danemarcei și al Norvegiei (d. 1848)
1819: Léon Foucault, fizician și astronom francez (d. 1868)
1854: Viktor Dankl, feldmareșal austriac, oponent al naziștilor (d. 1941)
1905: Greta Garbo, actriță suedeză (d. 1990)
1907: Arșavir Acterian, avocat și scriitor român de etnie armeană (d. 1997)
1923: Regina Ana, soția regelui Mihai al României
1948: Andrei Oișteanu, eseist și traducător român
1950: Corneliu Stoica, profesor și istoric român
1952: Horia Rusu, politician liberal român (d. 2001)

Sărbători
Sf. Eumenie, Ep. Gortinei; Sf. Mc. Ariadna și Castor (calendar ortodox)
Chile: Ziua națională – Aniversarea proclamării independenței (1810).

14 septembrie

Evenimente
81: Domițian devine împărat al Imperiului Roman după decesul fratelui său, Titus.
786: “Noaptea celor trei califi”: Harun al-Rashid și-a început domnia de calif abbasid după decesul fratelui său, al-Hadi. Are loc nașterea fiului lui Harun, al-Ma’mun.
1472: Domnul Moldovei, Ștefan cel Mare (1457-1504), s-a căsătorit cu Maria de Mangop, a treia soție a domnitorului.
1515: Confederația Helvetică adoptă statutul de „neutralitate pentru totdeauna”.
1658: Sfârșitul domniei lui Gheorghe Rakoczi al II-lea, principele Transilvaniei.
1752: Imperiul britanic adoptă calendarul gregorian, sărind 11 zile (ziua anterioară fusese 2 septembrie).
1829: Imperiul Otoman semnează Tratatul de la Adrianopol cu Rusia, tratat care încheie Războiul Ruso-Turc (1828–1829).
1847: Războiul mexicano-american: Statele Unite ocupă sub comanda lui Winfield Scott, capitala Mexicului, Ciudad de Mexico.
1861: La Buda se deschide teatrul Népszinház (Teatrul Popular).
1895: Inaugurarea podului peste Dunăre între Fetești și Cernavodă (proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny), care era la acea vreme cel mai lung pod (4.088 m) din Europa Continentală și al treilea pod din lume.
1901: După moartea lui William McKinley, Theodore Roosevelt a devenit, la 42 de ani, cel mai tânăr președinte al Statelor Unite.
1908: A fost înființată compania “General Motors”, în Detroit, Michigan.
1911: Prim-ministrul rus Piotr Stolîpin este rănit grav într-o tentativă de asasinat și moare patru zile mai târziu.
1917: Rusia este proclamată oficial republică.
1922: Jean-Francois Champollion, orientalist, a descifrat o inscripție egipteană din epoca lui Ramses al II-lea, ramânând în istorie ca cel care a reușit să descifreze scrierea hieroglifică.
1926: Terminarea primei locomotive cu aburi, construită la Reșița.
1928: A fost inaugurată „Crucea Eroilor” de pe Vârful Caraiman (Munții Bucegi), monument închinat eroilor ceferiști căzuți în timpul Primului Război Mondial, construit între anii 1926-28, din inițiativa reginei Maria.
1940: A început guvernarea Ion Antonescu. Generalul Antonescu este conducatorul Statului român și președinte al Consiliului de Miniștri. Horia Sima este numit ministru secretar de Stat, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Prin decret regal, România este proclamată „Stat național-legionar”.
1955: Konrad Adenauer, cancelarul Republicii Federale Germania, încheie un acord cu Uniunea Sovietică , prin care se reiau legăturile diplomatice între cele două state.
1958: Președintele Charles de Gaulle și cancelarul federal Konrad Adenauer hotărăsc, la sfârșitul primei lor întrevederi, să pună capăt dușmăniei istorice între Franța și Germania.
1959: Sonda sovietică Luna 2 ajunge pe Lună, devenind primul obiect făcut de om care a atins suprafața lunară.
1960: S-a constituit “Organizația Statelor Exportatoare de Petrol” (OPEC); organizația are, în prezent, 11 state membre (sediul, din 1965, la Viena).
1979: Președintele afgan Nur Muhammad Taraki este asasinat în urma ordinului lui Hafizullah Amin, care devine noul președinte.
1992: Curtea Constituțională din Bosnia și Herțegovina declară ilegală Republica Croată Herțeg-Bosnia.
1994: La Oslo a fost semnat documentul „Declarația de la Oslo” de către ministrul israelian de Externe, Șimon Peres, și liderul OEP, Yasser Arafat. Declarația prevedea ca „problemele politice” să fie discutate între cele doua parți în cadrul Acordului de la Cairo, încheiat la 4 mai 1994, care prevedea instituirea autonomiei palestiniene în cea mai mare parte a Fâșiei Gaza și orașul Ierihon din Cisiordania.
1996: La Târgu Jiu a avut loc, sub auspiciile „Fundațiilor Internaționale Constantin Brâncuși”, solemnitatea deschiderii șantierului de dezasamblare a „Coloanei fără sfârșit”, prin demontarea primelor două module.
2000: Microsoft lansează Windows Me.
2003: La referendumul din Estonia, o majoritate de 66,9% este în favoarea aderării la UE.

Aniversări:
1486: Heinrich Cornelius Agrippa, naturalist, astrolog, alchimist, filozof și autor german (d. 1535)
1531: Philipp Apian, matematician, medic și cartograf german (d. 1589)
1737: Michael Haydn, compozitor austriac, capelmaistru la Oradea și Salzburg (d. 1806)
1760: Luigi Cherubini, compozitor italian (d. 1842)
1769: Alexander von Humboldt, naturalist, arheolog, explorator și geograf german (d. 1859)
1817: Arhiducele Stephen, Palatin al Ungariei (d. 1867)
1837: Prințesa Maria Anna de Anhalt-Dessau, prințesă a Prusiei (d. 1906)
1848: Adolf Albin, șahist și teoretician român (d. 1920)
1849: Ivan Pavlov, fiziolog rus, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină pe 1904 (d. 1936)
1864: Robert Cecil, politician și diplomat britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1958)
1887: George Breazul, muzicolog, profesor și folclorist român (d. 1961)
1887: Simion Stoilov, matematician român, membru al Academiei Române (d. 1961)
1908: Elie Dulcu, traducător și scriitor român (d. 1994)
1910: Rolf Liebermann, compozitor elvețian, director al Operei din Hamburg (d. 1999)
1920: Mario Benedetti, scriitor uruguayan (d. 2009)
1924: Iosif Conta, dirijor și profesor român (d. 2006)
1926: Michel Butor, poet, romancier și eseist francez

Sărbători
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de 14 septembrie
Înălțarea Sfintei Cruci (calendar ortodox, calendar romano-catolic, calendar greco-catolic)
România:
Ziua Inginerului – instituită în anul 2000 printr-o Hotărâre de Guvern
Ziua Muntelui – marchează data tradițională a încheierii pășunatului anual în Carpații României