SACRA EROTICA

GOTHIC 44

11256492_909791952395533_910086870_n

te-ai întors din anatot
limitele câmpului morfic au atins albastrul
ce bine
automatismele chemării se disipează în delir indus
tu vrei
o stare definitivă exhaustivă
cicatrici
o linie murdară care deformează amintiri

te prefaci într-o rană deschisă către sahasrara
plângi
intru sub pleoapele tale şi caut pecetea nadirului
doare
lumina taie rădăcinile paradigmelor vii

te-ai întors
trupurile nostre se unesc pe pat de frunze însângerate
strigi
îmi cuprinzi cu buzele neliniştea
da
te-ai întors.

EDUARD DORNEANU

Din volumul ,,SACRA EROTICA”-Editura Tracus Arte

GOTHIC 45

11256492_909791952395533_910086870_n

da
vom închiria pentru o toamnă o cameră fără ferestre
în apropiere de el-hemel
nu este necesară adoraţia euharistică
poţi naşte hecatonchirii ţinând în palme capul meu

ritualul nu respectă hierofania
te strig mnemosyne şi îţi străpung cu o mie de ancore
apele

încă puţin
ioana cântă încet melodiile samhainului
apoi şopteşte
împreunează-ţi pleoapele
am început să curg.

EDUARD DORNEANU

Din volumul ,,SACRA EROTICA”- Editura Tracus Arte

GOTHIC 46

11256492_909791952395533_910086870_n

faţa mariei este pe jumătate putredă
cred că a murit cu gândul la lucius tarquinius superbus
e îmbrăcată în alb
da
culoarea albă nu putrezeşte dacă acoperă carne mângâiată în zi de imbolc
auzi
toamna clădeşte deasupra mariei lupanare în care femei mai frumoase ca lisa gherardini
strigă în arşiţa îmbrăţişării
ara pacis ara pacis

nisipul murdar fierbe în gamela diavolului
vezi
şarpele intră în uterul mariei
ca un abur
care se hrăneşte cu măruntaiele târfelor
da
ca un abur.

Din volumul ,,SACRA EROTICA”-Editura Tracus Arte

MIDDLE BLOCKER

11256492_909791952395533_910086870_n

mi-e lene
o să mai stau în pat şaisprezece minute
pe sticla ochelarilor săi
beatrice desenează fântânile din badr
da
lumina răsfaţă cicatricile decupate de pe trupurile profeţilor
tuşele subţiri definesc
o iconografie mentală aruncată în suburbanul iubirii

beatrice spune
dacă până la data de treizeci şi unu decembrie
nu mă vei zidi sub pleoapele unui înger căzut
să ştii
că nu îţi voi mai muşca buzele
da da să ştii eduardule
să ştii

mă ridic
par un middle blocker părăsit în faţa fileului
de partea cealaltă
fântânile din badr înghit lacrimile iubitei
până la data de treizeci şi unu decembrie strigă ea
fir-ar să fie îi răspund
sunt o cărare verde rătăcită pe cer de noiembrie
nu ştiu de ce naiba
nu mă crezi.

EDUARD DORNEANU

Din volumul ,,SACRA EROTICA”-Editura Tracus Arte

INTROVERTIT

11256492_909791952395533_910086870_n

ioana pleacă în căutarea lui trolius
nu o urmez
adun sâmburi uscaţi de vişine şi pietre negre
colţuroase

privesc pietrele negre
ioana crede că pietrele astea fac parte din zidul morţii
sunt lacrimi vii spunea ea
numai tu nu vezi asta
trăieşti într-un univers personal
introvertit

mă gândesc la briseis
ştiu că numele ei este blestemat cu disperare în fiecare zi
în temniţa cazărmii din sidi bel abbes

răstorn găleata cu pietre negre sub mărul ionatan
blestemele adorm călăuza
pe drum
curge lavă şi lapte murdar
ioana pleacă
în căutarea lui trolius.

EDUARD DORNEANU

Din volumul ,,SACRA EROTICA”-Editura Tracus Arte

VIRTUTEA CONTINENŢEI

11256492_909791952395533_910086870_n

iarna ascunde zăpezile departe de casa pâinii
şi st giles cripplegate
pot auzi
cum cântă ioana la pian după partituri scrise pentru mâna stângă
aşa da
ador provocările inutile şi manevrele evazive
toate aceste expresii benigne
ascund calea impersonală care duce în labirintul universului patologic

nu caut elemente de edicţie în rugăciunile iubitei
uitarea a încins cu brâul purităţii bazinul emoţional al trecutului
cobor treptele care protejează amnezia disociativă a ioanei
sunt singură strigă ea
înfăşurată în virtutea continenţei
ca un prunc înainte de a fi scăldat în mizeria styxului

îi şoptesc
eşti un epifenomen ipotecat în schimbul unor monede volatile
pot auzi cum cânţi departe de casa pâinii
la început şi la sfârşit de supliciu
întinsă pe nisipurile mişcătoare ale buzelor mele
fertilă şi amară
femeie-şaradă ascunsă sub palmele nopţii
pot auzi.

EDUARD DORNEANU

Din volumul ,,SACRA EROTICA”- Editura Tracus Arte

METANOIA

11256492_909791952395533_910086870_n

sunt şaizeci de milioane de motive
pentru care trebuie să apăr podul moltke

domnul aruncă peste mine praf de cărămidă şi perne mici
teoria dinamică a mişcării are la bază un nume de femeie cusut pe o pernă mică
şoaptele ei sunt arme fără recul

răspund şi eu călcând pe fetuşi putreziţi şi antebraţe tatuate
ţipetele mele par fragmente dintr-un cântec de ogradă deformat
în nopţile seci de ianuarie nu există o pedeapsă imanentă a iubirii
palmele mele colorează în cărămiziu rănile rugăciunii

linia defensivă cuprinde tristeţea mea, hainele de înmormântare ale evei
şi singurătatea tragică a umbrei de pază

vreau să ningă cu fulgi kaki
dacă va ninge
nimeni nu va mai înfige cruci de carne în patul iubitei
iar eu voi putea să navighez plictisit
pe trupul sfâşiat de furtuni al femeilor ocean.

EDUARD DORNEANU

Din volumul ,,SACRA EROTICA” – Editura Tracus Arte

APOTEOZĂ

11256492_909791952395533_910086870_n

în seara asta voi dormi împreună cu ioana pe o haină îngheţată
afară
lângă un foc în care ard lemne de cireş şi cearceafuri însângerate

cioplesc o cruce de gheaţă
parcă aş fi căpetenia celor şaisprezece barcagii de pe râul eunoss
îmi trec palmele prin flacăra galbenă a focului
ce faci eduard strigă ioana
ai chef de apoteoză chiar acum când luna este în balanţă
opreşte-te
ascunde safirele albastre în cutia de transplant şi minimalizează suferinţa
printr-un gest melodramatic steril

ioana se dezbracă
de pielea ei se lipesc afişe din care zâmbesc cinci sute optzeci şi opt de animale şchioape
o ating pe sâni la confluenţa dintre penumbră şi secetă
lemnele de cireş trosnesc iar ioana îşi înfige visele
în rănile mele

mi s-au aprins braţele pleoapele pieptul
aşa da eduard strigă din nou ioana
acum ne putem ascunde sub o haină îngheţată
acum da.

EDUARD DORNEANU
Din volumul ,,SACRA EROTICA” – Editura Tracus Arte

SUBLIMARE

11256492_909791952395533_910086870_n

eu simt
iubirea este un labirint eliberat de idolii mentali

nu am mai închis pleoapele alessiei de anul trecut
era o seară lipsită de vin liturgic
păream nativi în durere
cineva desenase pe tavan un stârc cu cioc sabot
întrebările noastre erau asemeni gloanţelor cu fosfor
pe hol
sufiştii celebrau ziua sfântului vitus
mă rugam să cadă peste noi o bombă tallboy
sau să fim ţinta lui schwerer gustav
mda
aveam un singur pat iar printre picioarele alessiei trecea nilul albastru
puteam muri ca un arbore-mamut peste care a trecut landkreuzer
fericit că am înţeles sublimarea
fericit

eu simt
iubirea nu este o replică dată aroganţei
palmele doriei manfredi şi pleoapele alessiei frâng linii pe şinele de tren
mă ridic ud în singurătatea îmbrăţişării
vreau să simt alessia
am spus că vreau să simt
cum rugăciunea ta închide labirintul.

EDUARD DORNEANU

Din volumul ,,SACRA EROTICA” – Editura Tracus Arte

REPROGRAMARE EMOŢIONALĂ

11256492_909791952395533_910086870_n

cea mai caldă dimineaţă de februarie din ultimii cincizeci de ani
deschide sicriele idolilor tetraparezici
tu ştii
contururile desenate cu cretă albă au nevoie de reprogramare emoţională
in dubio pro reo
ipocrizie şi parvenitism modern

aş dori să pot aduna aripi purpurii pe malurile lacului tana
nu pentru a risipi durerea şi nici pentru a lega rănile semantice ale iubitei
februarie topeşte ultimele zile ale tinereţii noastre
e cald
e foarte cald

continui să scriu poezie
femeia ciclop îmi zâmbeşte şi se aşază alături de milos obilic
le zâmbesc şi scriu poezie vie
vie.

EDUARD DORNEANU

Din volumul ,,SACRA EROTICA” – Editura Tracus Arte