28 septembrie

Evenimente
480 î.Hr.: Victoria flotei grecești, condusă de Temistocle, asupra perșilor, la Salamina.
48 î.Hr.: Generalul și consulul roman Pompei cel Mare este asasinat în Egipt din ordinul regelui Ptolemeu al XIII-lea al Egiptului.
1066: Wilhelm Bastardul (care va deveni Wilhelm Cuceritorul) a debarcat cu o flotă de 600 de vase pe insula Marea Britanie în zona orașului Pevensey, declanșând cucerirea normandă a Angliei.
1448: Christian I este încoronat rege al Danemarcei.
1823: Leon XII este ales Papă.
1844: Oscar I al Suediei-Norvegiei este încoronat rege al Suediei.
1867: Toronto devine capitala Ontario.
1884: Se inaugurează tronsonul de cale ferată Adjud-Târgu Ocna.
1928: Biologul și farmacologul scoțian Alexander Fleming a observat în laboratorul său pentru prima oară un mucegai care omora bacterii, descoperind ceea ce astăzi poartă numele de penicilină.
1939: În cel de al Doilea Război Mondial, capitala poloneză Varșovia capitulează.
1939: Reich-ului german și Uniunea Sovietică semnează un Tratat de prietenie, privind acordul de frontieră germano-sovietic de neagresiune.
1961: În urma loviturii militare de la Damasc, Siria părăsește Republica Arabă Unită – uniunea dintre Egipt și Siria.
1978: Papa Ioan Paul I a murit la doar o lună după ce fusese ales papă din cauza unui infarct miocardic.
2000: În Danemarca, un procent de 53,2% din populația care a votat, refuză aderarea la euro

Aniversări
1746: William Jones, orientalist și jurist englez (d. 1794)
1765: Frederic Christian al II-lea, Duce de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Augustenburg (d. 1814)
1789: Louise Caroline de Hesse-Cassel, ducesă de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg (d. 1867)
1803: Prosper Mérimée, scriitor francez (d. 1870)
1828: Antoinette de Mérode, Prințesă de Monaco (d. 1864)
1831: Maximilian Anton Lamoral, Prinț de Thurn și Taxis (d. 1867)
1841: Georges Clemenceau, politician francez, prim-ministru al Franței (d. 1929)
1852: Henri Moissan, chimist francez, laureat Nobel (d. 1907)
1863: Regele Carlos I al Portugaliei (d. 1908)
1865: Amélie de Orléans, soția regelui Carlos I al Portugaliei (d. 1951)
1882: Vasile Pârvan, istoric, eseist și arheolog român (d. 1927)
1924: Marcello Mastroianni, actor italian (d. 1996)
1925: Seymour Cray, inginer american, fondatorul Cray Computer Company (d. 1996)
1928: Károly Ács (cel tânăr), scriitor, poet și traducător maghiar din Voievodina, Serbia
1931: Valeriu Râpeanu, scriitor și critic literar român
1934: Brigitte Bardot, actriță franceză
1939: Ioan Alexandru, jurist român
1941: Edmund Stoiber, politician german
1952: Sylvia Kristel, actriță olandeză (d. 2012)
1954: Margot Wallström, politician suedez

18 Septembrie

Evenimente
14: Tiberius este confirmat ca împărat roman de Senatul Roman în urma morții naturale al lui Augustus.
96: Împăratul roman Domițian este asasinat în urma unei conjurații de palat. Va fi succedat de Nerva.
324: Constantin cel Mare l-a învins pe Licinius în bătălia de la Chrysopolis, bătălie ce a adus Imperiul Roman sub controlul lui, și în cele din urmă a dus la creștinarea acestuia.
1180: Filip Augustus devine rege al Franței.
1600: Mihai Viteazul este învins la Mirăslău de generalul Gheorghe Basta.
1714: George I ajunge în Marea Britanie pentru prima dată de când a devenit rege, de la 1 august.
1739: Prin pacea de la Belgrad, Oltenia este reîncorporată Țării Românești.
1809: Se redeschide “The Royal Opera House ” numită pe atunci Theatre Royal cu premiera Macbeth, de William Shakespeare.
1851: A apărut prima ediție a ziarului american The New York Times sub titlul “The New York Daily Times”.
1872: Regele Oscar al II-lea accede la tronul Suediei-Norvegiei.
1879: Prima vizită oficială a principelui Alexandru al Bulgariei în Regatul României (18/30 septembrie – 25 septembrie/7 octombrie).
1904: A apărut, la București, până în anul 1930, săptămânalul umoristic “Furnica”.
1911: Regizorul Grigore Brezeanu a realizat primul film artistic românesc: “Amor fatal”, “dramă sentimentală aranjată pentru cinematograf”. Acesta corespundea aspectelor dominante ale producției mondiale din acea vreme. Din distribuție făceau parte Lucia Sturdza-Bulandra, Tony Bulandra, A. Barbelian.
1914: S-a încheiat Acordul secret ruso-român prin care Rusia, în schimbul neutralității prietenoase a României, recunoștea dreptul țării noastre asupra teritoriilor locuite de români aflate în Austro-Ungaria. (18 septembrie/1 octombrie)
1931: A început agresiunea Japoniei împotriva Chinei. Acțiunile agresive ale Japoniei au drept rezultat ocuparea în mai puțin de cinci luni a întregului teritoriu al Chinei de nord-est.
1947: A fost inaugurat Teatrul Municipal din București, cu piesa “Insula”, de Mihail Sebastian.
1951: Premiera în S.U.A. a filmului Un tramvai numit dorință, realizat după piesa cu același titlu a dramaturgului american Tennessee Williams. Filmul a fost regizat de Elia Kazan, care a fost și regizorul piesei de teatru montată pe Broadway.
1952: Charlie Chaplin a părăsit Statele Unite pentru o călătorie în Europa și nu a putut intra înapoi în SUA la ordinul lui J. Edgar Hoover, directorul FBI.
1974: A fost inaugurat, la Sfântu Gheorghe, județul Covasna, Monumentul Ostașului Român.
1997: A intrat în vigoare Convenția ONU asupra interzicerii folosirii, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal.
1998: S-a înființat ICANN, o organizație non-profit care se ocupă cu asignarea numelor de domenii și a adreselor IP în Internet.

Aniversări
53: Traian, împărat roman (d. 117)
1434: Eleanor a Portugaliei, soția lui Frederic al III-lea, Împărat Roman (d. 1467)
1587: Francesca Caccini, compozitoare și interpretă italiană (d. 1640)
1709: Samuel Johnson, autor și lexicograf englez (d. 1784)
1765: Papa Grigore al XVI-lea (d. 1846)
1786: Regele Christian al VIII-lea al Danemarcei și al Norvegiei (d. 1848)
1819: Léon Foucault, fizician și astronom francez (d. 1868)
1854: Viktor Dankl, feldmareșal austriac, oponent al naziștilor (d. 1941)
1905: Greta Garbo, actriță suedeză (d. 1990)
1907: Arșavir Acterian, avocat și scriitor român de etnie armeană (d. 1997)
1923: Regina Ana, soția regelui Mihai al României
1948: Andrei Oișteanu, eseist și traducător român
1950: Corneliu Stoica, profesor și istoric român
1952: Horia Rusu, politician liberal român (d. 2001)

Sărbători
Sf. Eumenie, Ep. Gortinei; Sf. Mc. Ariadna și Castor (calendar ortodox)
Chile: Ziua națională – Aniversarea proclamării independenței (1810).

14 septembrie

Evenimente
81: Domițian devine împărat al Imperiului Roman după decesul fratelui său, Titus.
786: “Noaptea celor trei califi”: Harun al-Rashid și-a început domnia de calif abbasid după decesul fratelui său, al-Hadi. Are loc nașterea fiului lui Harun, al-Ma’mun.
1472: Domnul Moldovei, Ștefan cel Mare (1457-1504), s-a căsătorit cu Maria de Mangop, a treia soție a domnitorului.
1515: Confederația Helvetică adoptă statutul de „neutralitate pentru totdeauna”.
1658: Sfârșitul domniei lui Gheorghe Rakoczi al II-lea, principele Transilvaniei.
1752: Imperiul britanic adoptă calendarul gregorian, sărind 11 zile (ziua anterioară fusese 2 septembrie).
1829: Imperiul Otoman semnează Tratatul de la Adrianopol cu Rusia, tratat care încheie Războiul Ruso-Turc (1828–1829).
1847: Războiul mexicano-american: Statele Unite ocupă sub comanda lui Winfield Scott, capitala Mexicului, Ciudad de Mexico.
1861: La Buda se deschide teatrul Népszinház (Teatrul Popular).
1895: Inaugurarea podului peste Dunăre între Fetești și Cernavodă (proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny), care era la acea vreme cel mai lung pod (4.088 m) din Europa Continentală și al treilea pod din lume.
1901: După moartea lui William McKinley, Theodore Roosevelt a devenit, la 42 de ani, cel mai tânăr președinte al Statelor Unite.
1908: A fost înființată compania “General Motors”, în Detroit, Michigan.
1911: Prim-ministrul rus Piotr Stolîpin este rănit grav într-o tentativă de asasinat și moare patru zile mai târziu.
1917: Rusia este proclamată oficial republică.
1922: Jean-Francois Champollion, orientalist, a descifrat o inscripție egipteană din epoca lui Ramses al II-lea, ramânând în istorie ca cel care a reușit să descifreze scrierea hieroglifică.
1926: Terminarea primei locomotive cu aburi, construită la Reșița.
1928: A fost inaugurată „Crucea Eroilor” de pe Vârful Caraiman (Munții Bucegi), monument închinat eroilor ceferiști căzuți în timpul Primului Război Mondial, construit între anii 1926-28, din inițiativa reginei Maria.
1940: A început guvernarea Ion Antonescu. Generalul Antonescu este conducatorul Statului român și președinte al Consiliului de Miniștri. Horia Sima este numit ministru secretar de Stat, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Prin decret regal, România este proclamată „Stat național-legionar”.
1955: Konrad Adenauer, cancelarul Republicii Federale Germania, încheie un acord cu Uniunea Sovietică , prin care se reiau legăturile diplomatice între cele două state.
1958: Președintele Charles de Gaulle și cancelarul federal Konrad Adenauer hotărăsc, la sfârșitul primei lor întrevederi, să pună capăt dușmăniei istorice între Franța și Germania.
1959: Sonda sovietică Luna 2 ajunge pe Lună, devenind primul obiect făcut de om care a atins suprafața lunară.
1960: S-a constituit “Organizația Statelor Exportatoare de Petrol” (OPEC); organizația are, în prezent, 11 state membre (sediul, din 1965, la Viena).
1979: Președintele afgan Nur Muhammad Taraki este asasinat în urma ordinului lui Hafizullah Amin, care devine noul președinte.
1992: Curtea Constituțională din Bosnia și Herțegovina declară ilegală Republica Croată Herțeg-Bosnia.
1994: La Oslo a fost semnat documentul „Declarația de la Oslo” de către ministrul israelian de Externe, Șimon Peres, și liderul OEP, Yasser Arafat. Declarația prevedea ca „problemele politice” să fie discutate între cele doua parți în cadrul Acordului de la Cairo, încheiat la 4 mai 1994, care prevedea instituirea autonomiei palestiniene în cea mai mare parte a Fâșiei Gaza și orașul Ierihon din Cisiordania.
1996: La Târgu Jiu a avut loc, sub auspiciile „Fundațiilor Internaționale Constantin Brâncuși”, solemnitatea deschiderii șantierului de dezasamblare a „Coloanei fără sfârșit”, prin demontarea primelor două module.
2000: Microsoft lansează Windows Me.
2003: La referendumul din Estonia, o majoritate de 66,9% este în favoarea aderării la UE.

Aniversări:
1486: Heinrich Cornelius Agrippa, naturalist, astrolog, alchimist, filozof și autor german (d. 1535)
1531: Philipp Apian, matematician, medic și cartograf german (d. 1589)
1737: Michael Haydn, compozitor austriac, capelmaistru la Oradea și Salzburg (d. 1806)
1760: Luigi Cherubini, compozitor italian (d. 1842)
1769: Alexander von Humboldt, naturalist, arheolog, explorator și geograf german (d. 1859)
1817: Arhiducele Stephen, Palatin al Ungariei (d. 1867)
1837: Prințesa Maria Anna de Anhalt-Dessau, prințesă a Prusiei (d. 1906)
1848: Adolf Albin, șahist și teoretician român (d. 1920)
1849: Ivan Pavlov, fiziolog rus, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină pe 1904 (d. 1936)
1864: Robert Cecil, politician și diplomat britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1958)
1887: George Breazul, muzicolog, profesor și folclorist român (d. 1961)
1887: Simion Stoilov, matematician român, membru al Academiei Române (d. 1961)
1908: Elie Dulcu, traducător și scriitor român (d. 1994)
1910: Rolf Liebermann, compozitor elvețian, director al Operei din Hamburg (d. 1999)
1920: Mario Benedetti, scriitor uruguayan (d. 2009)
1924: Iosif Conta, dirijor și profesor român (d. 2006)
1926: Michel Butor, poet, romancier și eseist francez

Sărbători
Înălțarea Sfintei Cruci (calendar ortodox, calendar romano-catolic, calendar greco-catolic)
România:
Ziua Inginerului – instituită în anul 2000 printr-o Hotărâre de Guvern
Ziua Muntelui – marchează data tradițională a încheierii pășunatului anual în Carpații României

Ip


În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, trupe maghiare ce făceau parte din armata de ocupație cantonată în orașul Șimleul Silvaniei, împreună cu localnici maghiari și cu membri ai organizației Straja națiunii (“Nemzetőrség”) au ucis 157 de localnici români și un copil înaintea nașterii sale.
S-au format 6 echipe de soldați în frunte cu câte un om din garda locală, drept călăuză. Astfel alcătuite, au pornit fiecare pe străzile comunei:

Echipa I a acționat pe drumul ce ducea spre localitatea Suplacu de Barcău. Toți românii din această zonă care au fost găsiți acasă au fost împușcați. Și-au găsit moartea 62 de oameni.
Echipa a II-a a acționat în zona bisericii și a cimitirului din Ip. După indicațiile date soldaților de către calăuza Csepei Sigismund au fost împușcați 21 de locuitori.
Echipa a III-a a mers pe drumul ce duce spre comuna Camăr. Au fost omorâți 13 români.
Echipa a IV-a a acționat pe drumul către satul Zăuan, unde au fost împușcați 9 locuitori.
Echipa a V-a a mers în zona de pe malul pârâul Barcău, fiind omorâți 36 de români.
Echipa a VI-a trebuia să acționeze în aceeași zonă cu echipa a V-a, însă locuitorul Osz Andrei, ce era folosit drept călăuză, dându-și seama de gravitatea faptelor lor a declarat că el nu cunoaște casele românilor, deoarece venise de puțin timp în comună. Astfel, ultimele două echipe au fost nevoite să meargă împreună.

Mărturia supraviețuitorului Gavril Butcovan :
,, „În zorii zilei de 14 septembrie 1940, am fost trezit de zgomotul asurzitor al focurilor de armă ce răzbăteau dinspre casele vecinilor noștri. Era în jur de ora 5, încă era întuneric și m-a cuprins o frică ce nu o pot descrie în cuvinte. Aveam doar 16 ani. În familie eram de toți 10 suflete, printre care 8 copii. Locuința era compusă din două încăperi. Eu, părinții și alți 5 frați dormeam într-o cameră, iar în camera mică, ceilalți doi frățiori. L-am trezit pe tata, Mihai Butcovan și i-am spus că sunt împușcați românii. Tata nu putea vorbi de emoție, pentru că bănuia ce ne așteaptă, focurile de armă întețindu-se cu fiecare minut ce trecea. S-a uitat pe geam să vadă ce se întâmplă pe uliță, spunându-ne apoi că vede oameni care se plimbă agitați. Pentru o clipă mi-am aruncat și eu ochii pe fereastră. Strada era plină de militari horthyști și consăteni maghiari, deveniți părtași la masacru. Mama i-a zis tatii să meargă să deschidă ușa, ca să nu bată soldații în poartă așa cum au făcut la vecini. Pe când tata a vrut să deschidă ușa, soldații erau deja în curtea noastră. Unul dintre criminalii horthyști s-a răstit la el, spunându-i să iasă afară din casă. La câteva secunde am auzit cinci bubuituri de armă. Atunci am știut că l-au împușcat pe tata. Imediat au năvălit în casă trei soldați, îndreptând puștile spre noi. Ne-au spus răstit în ungurește, să ieșim afară. Mama i-a întrebat, arătând spre leagănul unde se afla sora mea cea mică, ce va întâmplă cu fetița, la care i-au răspuns ca o să o crească ei. Când am ieșit l-am văzut pe tata, care zăcea cu fața în jos lângă peretele casei. M-am îndreptat înspre el, moment în care asasinii horthyști au tras în mine. Cuprins de groază m-am prăbușit lângă corpul neînsuflețit al părintelui meu. Mi-am dat seama că sunt în viață, simțind o arsură puternică. Inima îmi bătea tare pentru că în momentele următoare am văzut cum criminali i-au executat pe frații mei. În fața casei, la câțiva metri de mine, au ucis-o pe sora-mea, Maria, de 18 ani, care a fost împușcată în piept cu cartușe dum-dum. Fratele Mihai, de 8 ani, a fost împușcat în burtă, iar surioara Ana, de 5 ani, care, disperată, striga <>, a fost secerată de gloanțele criminalilor. Fratele Viorel, de 11 ani, a vrut să fugă spre grădină, însă soldatul care-l urmărea l-a împușcat în cap. Pe surioara Paulina, de doar 11 luni, au sfârtecat-o cu baionetele în leagăn. Asupra mamei au tras, rânind-o, însă a apucat să se ascundă sub o căruță. Cred și astăzi că șansa mea a fost aceea că nu m-am ridicat de lângă tata și am stat culcat cu față la pământ, în timp ce călăii erau preocupați cu uciderea celorlalți membri ai familiei. Pe lângă mine și mama au mai scăpat cei doi frați ai mei, Ioan, de 12 ani, și Floarea, de 6 ani, care au dormit în camera mică, unde criminalii nu au mai căutat. Bănuiesc că în sinea lor credeau că au ucis întreaga familie după ce au tras în 7 persoane și au străpuns-o cu baioneta pe Paulina.
Doresc să vă mai spun că cruzimea cu care a fost comis acest genocid întrece orice închipuire. Bătăile și schingiuirile au început înainte de masacru cu 3-4 zile. Unii români au fost bătuți până ce și-au dat duhul. Lui Dumitru Sarca i-au tăiat mâinile, lui Dumitru Chiș i-au scos ochii, iar lui Pavel Sarca i-au smuls unghiile de la mâini. Nu pot să uit nici drama prin care a trecut Gheorghe Leonte și soția acestuia, care era în durerile facerii. Bărbatul a plecat după moașă, dar pe drum a avut ghinionul să se întâlnească cu echipa criminală. Aceștia, sub amenințarea armelor, l-au întors din drum, iar odată ajunși în curtea casei l-au împușcat. Soției i-au scos copilul din burtă cu baionetă. O altă tragedie s-a petrecut la cimitir cu Maria Sarca, de 40 de ani și Maria Olla, de 15 ani. Cu toate că nu erau încă moarte au fost aruncate în groapa comună și îngropate de vii. în acea zi de 14 septembrie 1940, orice român întâlnit pe stradă sau găsit acasă a fost împușcat.
Trebuie să vă mărturisesc adevărul până la capăt. Nu toți consătenii mei au pactizat cu criminalii horthyști. Au fost și maghiari care au sărit în apărarea familiilor de români, punându-și prin acest gest viața în pericol. Astfel au fost salvați din mâna ucigașă a horthyștilor cel puțin 3 familii de români. Cu siguranță, dacă acțiunea criminală ar fi avut loc ziua, ar fi fost mult mai mulți care ar fi sărit în ajutorul nostru, al românilor, și în mod sigur numărul celor uciși era mult mai mic.”

4 Septembrie

Evenimente
476: Generalul foederati dintr-un neam germanic Odoacru l-a înlăturat de pe tron pe împăratul roman Romulus Augustus, punând capăt Imperiului Roman de Apus.
1541: Asupra Transilvaniei se instaurează suzeranitatea Porții otomane.
1774: În timpul celui de-al doilea voiaj al său, exploratorul englez James Cook a descoperit la 1200 km est de Australia, insulele din Pacific. El le numește Noua Caledonie după numele latin al Scoției (Caledonia).
1870: Împăratul Napoleon al III-lea al Franței ester detronat și se declară cea de-A Treia Republică Franceză.
1886: După 25 de ani de lupte împotriva armatelor americane și mexicane, războinicul apaș Geronimo s-a predat.
1890: Un incendiu de proporții a provocat daune grave în orașul grec Salonic. Cartierul european a ars complet. 20.000 de oameni au rămas fără adăpost.
1915: Bulgaria se alătură de partea Puterilor Centrale, în Primul Război Mondial.
1919: Înființarea, la București, a “Societății Opera – artiștii asociați”; la 22 septembrie același an va lua numele de “Societatea lirică română Opera” (nucleul Operei Române de mai târziu).
1928: România a aderat la Pactul privind interzicerea războiului ca instrument de politică națională – Pactul Briand-Kellogg, semnat, la Paris, în 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state.
1929: Călătoria de 35 de zile prin lume a dirijabilului german LZ 127 Graf Zeppelin se încheie la Friedrichshafen. Aproximativ 40.000 de oameni vor asista la revenirea lui.
1940: Carol al II-lea demite guvernul Gigurtu și-l însărcinează pe generalul Ion Antonescu să formeze un nou guvern.
1943: Mitropolitul Serghei a fost ales cu acordul lui Stalin în funcția de patriarh al Moscovei și al întregii Rusii, cu scopul de a-i mobiliza pe credincioși în războiul contra Germaniei.
1948: Regina Wilhelmina a Olandei abdică din motive de sănătate.
1950: Un taifun, în Japonia, a cauzat moartea a 250 de persoane și peste 5 000 de răniți.
1958: S-a desfășurat la București, prima ediție a Festivalului internațional George Enescu.
1962: Prima vizită de stat efectuată Charles de Gaulle în Germania. Vizita a avut loc la invitația cancelarului Konrad Adenauer.
1972: Înotătorul american Mark Spitz câștigă cea de-a șaptea medale de aur la Olimpiada de vară de la München, devenind primul olimpic care câștigă șapte medalii de aur la o singură Olimpiadă.
1974: S-a desfășurat la București al III-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene.
1974: Statele Unite ale Americii a stabilit relații diplomatice cu RDG.
1984: S-a difuzat pentru prima oară Locomotiva Thomas și prietenii săi pe postul englezesc ITV.
1991: Președintele Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, recunoaște independența celor trei state baltice: Estonia, Letonia și Lituania.
1997: Echipa feminină de gimnastică a României cucerește medalia de aur la Campionatele Mondiale, desfășurate la Lausanne (Elveția).
1998: La Menlo Park, California, SUA, Larry Page și Serghei Brin au înființat compania Google cu scopul de a promova motorul de căutare pe care l-au dezvoltat ca proiect de cercetare la Universitatea Stanford.
2000: Locomotiva “Săgeata albastră” a ieșit pe poarta fabricii de la Zhuzhou (R.P.Chineză).
2002: A fost prezentată opiniei publice Doctrina Bush, prin care Statele Unite ale Americii își rezervă dreptul de a întreprinde lovituri militare preventive împotriva statelor care găzduiesc pe teritoriul lor baze teroriste.
2002: UE face apel la SUA pentru a efectua un atac împotriva Irakului numai cu aprobarea ONU.

Aniversări
1557: Sophie de Mecklenburg-Güstrow, soția regelui Frederick al II-lea al Danemarcei (d. 1631)
1729: Ludovic, Delfin al Franței, tatăl regilor Ludovic al XVI-lea, Ludovic al XVIII-lea și Carol al X-lea (d. 1765)
1768: François-René de Chateaubriand, scriitor și diplomat francez (d. 1848)
1809: Juliusz Słowacki, poet romantic polonez (d. 1849)
1824: Anton Bruckner, compozitor și organist austriac (d. 1896)
1846: Daniel Burnham, arhitect american (d. 1912)
1881: George Bacovia, poet român (d. 1957)
1881: Radu Codreanu, biolog și citolog român, membru al Academiei Române (d. 1987)
1909: Ciro Alegría, scriitor peruvian (d. 1967)
1912: Raoul Șorban, critic de artă (d. 2006)
1913: Stanford Moore, chimist american, laureat al Premiului Nobel (d. 1982)
1931: Anthony de Mello, călugăr iezuit indian, scriitor (d. 1987)
1962: Shinya Yamanaka, medic japonez, laureat Nobel

Sărbători
Sf. Mc. Vavila, Ep. Antiohiei; Sf. Prooroc Moise (calendar ortodox)

Turtucaia

1-6 septembrie/1916
O înfrângere grea. Cumplită. 160 de ofițeri români morți sau răniți. 6000 soldați români morți sau răniți. 480 ofițeri și 28 000 soldați români au căzut prizonieri.
Turtucaia…o rană dureroasă. Iată ce declara pentru presa vremii, plutonierul Nicolae Roşculeţ, din Regimentul 74 infanterie: ,,„În zorii zilei de miercuri, 6 septembrie, am fost porniţi, iarăşi, la atac. Bulgarii ocupaseră tranşeele noastre şi ne-au împroşcat cu un foc bine nutrit de mitralii;după aceea, au început să bată şi cu artileria. Din pricina tirului precis al artileriei inamice, m-am retras cu garda drapelului înspre oraş. Şi a urmat lupta crâncenă până pe la orele patru după-amiază. Colonelul Petrescu, comandantul nostru, care mult ne-a îmbărbătat, văzând că suntem strâmtoraţi şi împinşi spre Turtucaia, a strâns rămăşiţele regimentului şi am dat un ultim atac. Prinşi în focul artileriei, cu mare trudă am putut scăpa – trei voinici din garda mea au fost răniţi. Ne-am îndreptat, după aceea, spre Dunăre, împreună cu alte grupe de soldaţi. Mare învălmăşeală se petrecuse atunci. Ţi se strângea inima de spaima acelei mulţimi înfrigurate, lipsită de conducători, însufleţită de o singură dorinţă chinuitoare, încăpăţânată, poruncitoare:să găsească un mijloc de mântuire, oricare! Căteva bărci răsturnate pluteau pe apă, împinse de curenţi;iar de pereţii lor se izbeau, din când în când, cadavrele soldaţilor înecaţi. În acest răstimp, duşmanul se apropiase şi, cu mitralierele aşezate pe coastă, secera, fără cruţare, rândurile fugarilor. Dându-mi seama că altă scăpare nu poate fi – niciun vapor nu se zărea – m-am dezbrăcat pe pontonul ce furnica de soldaţi, cu hotărârea să trec apa înot. Aveam o datorie mare de îndeplinit:trebuia să scap drapelul – scumpul drapel pe care nu-l părăsisem în timpul luptelor. M-am aruncat în Dunăre. Sergentul Radu mi-a întins drapelul:«Să-l duci cu bine!», mi-a strigat bravul camarad, cu ochii umezi. Cum ornamentul-pajură lipsea, fiind pierdut din pricina izbiturilor căpătate în luptă, drapelul plutea…Toară grija mea era să nu-l scap în apă. Vreme de trei-patru ceasuri m-am luptat cu valurile şi, cu bine, am ajuns pe malul celălalt. O bucurie mare, fără seamăn, m-a năpădit atunci şi am început a plânge ca un copil”.