Evenimente
1170: Thomas Becket, Arhiepiscop de Canterbury, este asasinat în interiorul Catedralei Canterbury de susținători ai regelui Henric al II-lea; el devine ulterior sfânt și martir în Biserica Anglicană și Biserica Catolică.
1837: Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg, o reședință a țarilor, arde complet. Focul durează 30 de ore.
1845: Republica Texas s-a unit cu Statele Unite ale Americii, devenind al 28-lea stat al acestei federații.
1893: Oficierea căsătoriei dintre Principele Ferdinand de Hohenzollern, moștenitor prezumtiv al tronului României, cu principesa Maria (fiica Ducelui Alfred de Edinburgh–Coburg și a Marii Ducese Maria a Rusiei) la Sigmaringen, în Germania.
1910: Demisia Guvernului liberal condus de Ion I. C. Brătianu (datorită activității legislative și necesității de reorganizare a partidului); se formează un guvern conservator, în frunte cu P.P. Carp, care promovează o susținută și eficientă inițiativă.
1925: Este creat Partidul Comunist Francez.
1959: S-a deschis prima linie a metroului din Lisabona.
1970: Conducerea Partidului Comunist Român a aprobat deshumarea osemintelor lui Iuliu Maniu, aflate în incinta penitenciarului Sighet, și reînhumarea lor în satul Bădăcin, județul Sălaj. De asemenea, a fost aprobată deshumarea osemintelor lui Ion Mihalache aflate în incinta penitenciarului Râmnicu-Sărat și reînhumarea lor în comuna Topoloveni, județul Argeș.
1989: Are loc prima ședință a guvernului provizoriu condus de Petre Roman, primul guvern al României de după căderea comunismului.
1989: Václav Havel devine președinte al Cehoslovaciei.
Aniversări
1552: Henri, Prinț de Condé (d. 1588)
1709: Împărăteasa Elisabeta a Rusiei (d. 1762)
1776: Charles Macintosh, chimist britanic (d. 1843)
1800: Charles Goodyear, chimist american
1808: Andrew Johnson, politician american al 17-lea președinte al Statelor Unite (d. 1875)
1809: Albert Pike, avocat, general, autor american
1809: William Ewart Gladstone, politician englez, prim-ministru al Regatului Unit (d. 1898)
1843: Carmen Sylva, poetă și regina Elisabeta a României, soția regelui Carol I al României (d.1916)
1873: Ovid Densușianu, poet, lingvist, folclorist și istoric literar (d. 1938)
1913: Pierre Werner, om politic luxemburghez (d. 2002)
1917: David Hampshire, pilot britanic
1919: Roman Vlad, compozitor român
1925: Jay Chamberlain, pilot american
Sărbători
Sfinții 14.000 de prunci uciși din porunca lui Irod; Cuv. Marcel și Tadeu Mărturisitorul (calendar creștin-ortodox)
Sfântul Thomas Becket episcop și martir (calendar romano-catolic)
Sfinții copii uciși de Irod; Sfântul Cuvios Marcel (Harț) (calendar greco-catolic)
Evenimente
537: A fost inaugurată Biserica Sfânta Sofia din Constantinopol, devenită în 1453 moschee și în 1935 muzeu.
1391: Prima mențiune documentară a „logofătului” (șeful cancelariei domnești) în Țara Românească.
1512: Coroana spaniolă elaborează Legile de la Burgos, menite să regelementeze comportamentul coloniștilor față de băștinașii din Lumea Nouă.
1587: Sigismund al III-lea Vasa este încoronat rege al Poloniei. Va domni 45 de ani și va rămâne în istorie drept o figură extrem de controversată.
1784: Răscoala țărănească condusă de Horia, Cloșca și Crișan, izbucnită la 2 noiembrie 1784. Horea și Cloșca sunt prinși în pădurea Scorușet din munții Gilăului, apoi închiși la Alba-Iulia.
1806: Constantin Ipsilanti revine la București. El organizează o oaste destinată să-i permită realizarea planului său, de constituire a unui regat al Daciei format din Moldova, Țara Românească și Serbia.
1816: A avut loc la Iași din inițiativa lui Gheorghe Asachi primul spectacol de teatru în limba română: “Mirtil și Hloe”, pastorala într-un act.
1831: Charles Darwin a început a doua călătorie în America de Sud la bordul navei regale HMS Beagle.
1918: Discursul pianistului Ignacy Paderewski a declanșat Insurecția din Polonia Mare.
1945: Înființarea Băncii Mondiale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și a Fondului Monetar Internațional (FMI), ca urmare a Conferinței monetare și financiare a ONU de la Bretton–Woods (1–12.07.1945). România a devenit membră a celor două organisme financiare la 15 dec 1972.
1978: În Spania se instaurează democrația după 40 de ani de regim dictatorial.
1985: Gherilele palestiniene au ucis 20 de persoane în aeroporturile din Roma și Viena.
1991: A fost deschis, pentru public, Muzeul Național Cotroceni, înființat la 10 iulie 1991.
1995: Armata guvernamentală bosniacă și forțele sârbilor bosniaci evacuează pozițiile–cheie de pe linia frontului din jurul orașului Sarajevo.
2000: Cu ocazia împlinirii a 2000 de ani de creștinism și a sfârșitului de mileniu, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă comemorativă din aur, având un tiraj de numai 1.000 de exemplare.
2004: S-a produs o explozie cosmică puternică când o erupție a unei stele neutronice, a afectat ionosfera Pământului.
Aniversări
1459: Regele Ioan Albert al Poloniei (d. 1501)
1571: Johannes Kepler, astronom și astrolog, cel care a descoperit că Pământul și planetele se mișcă în jurul Soarelui, pe orbite eliptice (d. 1630)
1715: András Adányi, scriitor, poet și călugăr iezuit maghiar (d. 1795)
1717: Papa Pius al VI-lea (d. 1799)
1822: Louis Pasteur, chimist și biolog, membru al Academiei Franceze; (d. 1895)
1832: Pavel Mihailovici Tretiakov, critic și umorist rus, fondatorul Galeriei de artă plastică care îi poartă numele
1897: Tudor Vianu, poet, estetician și filozof român, membru al Academiei Române; a fost director general al Comisiei Naționale pentru UNESCO, director general al Bibliotecii Academiei Române, director al Teatrului Național din București (d. 1964)
Sărbători
Sf. Ap. Întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan (calendarul creștin-ortodox)
Sf. Ioan (calendarul romano-catolic)
A III-a zi de Crăciun. Sf. Ștefan, protomartir. Cuv. Teodor Mărturisitorul (calendarul greco-catolic)
Adoptată şi deschisă spre semnare de Adunarea generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 34/180
din 18 decembrie 1979. Intrată în vigoare la 3 septembrie 1981, conform dispoziţiilor art. 27(1.).
România a ratificat Convenţia la 26 noiembrie 1981 prin Decretul nr. 342, publicat în „Buletinul
Oficial al României“, partea I, nr. 94 din 28 noiembrie 1981.
CONVENŢIA ASUPRA ELIMINĂRII TUTUROR FORMELOR DE
DISCRIMINARE FAŢĂ DE FEMEI*
Statele părţi la prezenta Convenţie,
Luând notă că în Carta Naţiunilor Unite se reafirmă încrederea în drepturile
fundamentale ale omului, în demnitatea şi valoarea persoanei umane, în egalitatea
drepturilor bărbatului şi femeii,
Luând notă că Declaraţia Universală a Drepturilor Omului afirmă principiul
nediscriminării şi proclamă că toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate
şi drepturi şi că fiecare om poate să se prevaleze de toate drepturile şi libertăţile
enunţate în acest document, fără nici o deosebire, îndeosebi de sex,
Luând notă că statele părţi la pactele internaţionale ale drepturilor omului au
obligaţia să asigure egalitatea drepturilor bărbatului şi femeii în exercitarea tuturor
drepturilor economice, sociale, culturale, civile şi politice,
Luând în considerare convenţiile internaţionale încheiate sub egida
Organizaţiei Naţiunilor Unite şi instituţiilor specializate în vederea promovării
egalităţii drepturilor bărbatului şi femeii,
Luând notă, de asemenea, de rezoluţiile, declaraţiile şi recomandările adoptate
de Organizaţia Naţiunilor Unite şi instituţiile specializate în vederea promovării
egalităţii drepturilor bărbatului şi femeii,
Preocupate în acelaşi timp de constatarea că, în pofida acestor diverse
instrumente, femeile continuă să facă obiectul unor importante discriminări,
Reamintind că discriminarea faţă de femei violează principiile egalităţii în
drepturi şi respectului demnităţii umane, că ea împiedică participarea femeilor, în
aceleaşi condiţii ca bărbaţii, la viaţa politică, socială, economică şi culturală din ţara
lor, creează obstacole creşterii bunăstării societăţii şi a familiei şi împiedică femeile
să-şi servească ţara şi omenirea în deplinătatea posibilităţilor lor,
Preocupate de faptul că, în situaţiile de sărăcie, femeile au un acces minim la
alimentaţie, servicii medicale, educaţie, pregătire profesională, precum şi la angajarea
în muncă şi la satisfacerea altor necesităţi,
Convinse că instaurarea unei noi ordini economice internaţionale, bazată pe
echitate şi justiţie, va contribui în mod semnificativ la promovarea egalităţii între
bărbat şi femeie,
Subliniind că eliminarea apartheidului, a tuturor formelor de rasism, a
discriminării rasiale, colonialismului, neocolonialismului, agresiunii, ocupaţiei şi
dominaţiei străine, a amestecului în treburile interne ale statelor este indispensabilă
exercitării depline de către bărbat şi femeie a drepturilor lor,
Afirmând că întărirea păcii şi securităţii internaţionale diminuarea încordării
internaţionale, cooperarea dintre toate statele, indiferent de sistemele lor sociale şi
economice, dezarmarea generală şi completă şi, îndeosebi, dezarmarea nucleară sub
control internaţional strict şi eficace, afirmarea principiilor justiţiei, egalităţii şi
avantajului reciproc în relaţiile dintre ţări şi înfăptuirea dreptului popoarelor aflate sub
dominaţie străină şi colonială şi sub ocupaţie străină la autodeterminare şi la
independenţă, precum şi respectul suveranităţii naţionale şi al integrităţii teritoriale
vor favoriza progresul social şi dezvoltarea şi vor contribui, în consecinţă, la
realizarea deplinei egalităţi între bărbat şi femeie.
Convinse că dezvoltarea completă a unei ţări, bunăstarea lumii şi cauza păcii
cer participarea deplină a femeilor, în condiţii de egalitate cu bărbaţii, în toate
domeniile,
Având în vedere însemnătatea contribuţiei femeilor la bunăstarea familiei, în
progresul societăţii, care până în prezent nu a fost pe deplin recunoscută, ca şi
importanţa socială a maternităţii, precum şi rolul părinţilor în familie şi în educarea
copiilor, şi conştiente de faptul că rolul femeii în procreare nu trebuie să fie o cauză de
discriminare şi că educarea copiilor necesită o împărţire a responsabilităţilor între
bărbaţi, femei şi societate în ansamblul său,
Conştiente că rolul tradiţional al bărbatului în familie şi societate trebuie să
evolueze în aceeaşi măsură cu acela al femeii, dacă se doreşte să se ajungă la o
egalitate reală a bărbatului şi a femeii,
Hotărâte să pună în aplicare principiile enunţate în Declaraţia asupra eliminării
discriminării faţă de femei şi pentru aceasta să adopte măsurile necesare pentru
eliminarea acestei discriminări sub toate formele şi manifestările ei,
Au convenit asupra celor ce urmează:
PARTEA ÎNTÂI
ARTICOLUL 1
În termenii prezentei Convenţii, expresia discriminare faţă de femei vizează
orice diferenţiere, excludere sau restricţie bazată pe sex, care are drept efect sau scop
să compromită ori să anihileze recunoaşterea, beneficiul şi exercitarea de către femei,
indiferent de starea lor matrimonială, pe baza egalităţii dintre bărbat şi femeie, a
drepturilor omului şi libertăţilor, fundamentale, în domeniile politic, economic, social,
cultural şi civil sau în orice alt domeniu.
ARTICOLUL 2
Statele părţi condamnă discriminarea faţă de femei sub toate formele sale,
convin să ducă prin toate mijloacele adecvate şi fără întârziere o politică vizând să
elimine discriminarea faţă de femei şi, în acest scop, se angajează:
a) să înscrie în constituţia lor naţională sau în alte dispoziţii legislative
corespunzătoare principiul egalităţii bărbaţilor şi femeilor, în măsura în care acest
lucru nu a fost deja efectuat, şi să asigure, pe cale legislativă sau pe alte căi adecvate,
aplicarea efectivă a acestui principiu;
b) să adopte măsuri legislative şi alte măsuri corespunzătoare, inclusiv
sancţiuni în caz de nevoie, care să interzică orice discriminare faţă de femei;
c) să instituie o protecţie pe cale jurisdicţională a drepturilor femeilor pe bază
de egalitate cu bărbaţii şi să garanteze prin intermediul tribunalelor naţionale
competente şi al altor instituţii publice protecţia efectivă a femeilor împotriva oricărui
act discriminatoriu;
d) să se abţină de la orice act sau practică discriminatorie faţă de femeie şi să
asigure ca autorităţile şi instituţiile publice să se conformeze acestei obligaţii;
e) să ia toate măsurile corespunzătoare pentru eliminarea discriminării faţă de
femei de către o persoană, o organizaţie sau o întreprindere oricare ar fi aceasta;
f) să ia toate măsurile corespunzătoare, inclusiv prin dispoziţiile legislative,
pentru modificarea sau abrogarea oricărei legi, dispoziţii, cutume sau practici care
constituie o discriminare faţă de femei;
g) să abroge toate dispoziţiile penale care constituie o discriminare faţă de
femei.
ARTICOLUL 3
Statele părţi iau în toate domeniile – politic, social, economic şi cultural – toate
măsurile corespunzătoare, inclusiv prin dispoziţii legislative, pentru a asigura deplina
dezvoltare şi progresul femeilor, în scopul de a le garanta exercitarea şi beneficiul
drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, pe baza egalităţii cu bărbaţii.
ARTICOLUL 4
1. Adoptarea de către statele părţi a unor măsuri temporare speciale, menite să
accelereze instaurarea egalităţii în fapt între bărbaţi şi femei, nu este considerată cu un
act de discriminare în sensul definiţiei din prezenta Convenţie, dar nu trebuie ca
aceasta să aibă drept consecinţă menţinerea unor norme inegale sau diferenţiate;
aceste măsuri trebuie să fie abrogate de îndată ce au fost realizate obiectivele în
materie de egalitate de şanse şi tratament.
2. Adoptarea de către statele părţi a unor măsuri speciale, inclusiv cele
prevăzute în prezenta Convenţie, care au drept scop ocrotirea maternităţii, nu este
considerată ca un act discriminatoriu.
ARTICOLUL 5
Statele părţi vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru:
a) a modifica schemele şi metodele de comportament social şi cultural al
bărbatului şi femeii, pentru a se ajunge la eliminarea prejudecăţilor şi practicilor
cutumiare sau de altă natură care sunt bazate pe ideea de inferioritate sau superioare a
unui sex, sau pe imaginea şablon privind rolul bărbatului sau al femeii;
b) a asigura ca educaţia în familie să contribuie la o înţelegere clară a faptului
că maternitatea este o funcţie socială şi recunoaşterea responsabilităţii comune a
bărbatului şi femeii în creşterea şi educarea copiilor şi în asigurarea dezvoltării lor,
ţinând seama că interesul copilului este condiţia primordială în toate cazurile.
ARTICOLUL 6
Statele părţi vor lua toate măsurile adecvate, inclusiv pe plan legislativ, pentru
reprimarea sub toate formele existente a traficului de femei şi a exploatării prostituării
femeii.
PARTEA A DOUA
ARTICOLUL 7
Statele părţi vor lua toate măsurile necesare pentru eliminarea discriminării
faţă de femei în viaţa politică şi publică a ţării şi, în special, pentru a le asigura, în
condiţii de egalitate cu bărbaţii:
a) dreptul de a vota la toate alegerile şi referendumurile publice şi de a fi alese
în toate organismele eligibile în mod public;
b) dreptul de a lua parte la elaborarea politicii statului şi la punerea acesteia în
aplicare, de a ocupa funcţii publice şi a exercita toate funcţiile publice la toate
eşaloanele de guvernământ;
c) dreptul de a participa în organizaţiile şi asociaţiile neguvernamentale care
activează în viaţa publică şi politică a ţării.
ARTICOLUL 8
Statele părţi vor lua toate măsurile necesare pentru ca femeile să aibă
posibilitatea, în condiţii de egalitate cu bărbaţii şi fără discriminare, de a reprezenta
guvernul lor pe plan internaţional şi de a participa la activităţile organizaţiilor
internaţionale.
ARTICOLUL 9
1. Statele părţi vor acorda femeilor drepturi egale cu cele ale bărbaţilor în ceea
ce priveşte dobândirea, schimbarea sau păstrarea cetăţeniei. Ele vor garanta îndeosebi
că nici căsătoria cu un străin, nici schimbarea cetăţeniei soţului în timpul căsătoriei nu
o vor face apatridă şi nici nu o vor obliga să-şi ia cetăţenia soţului.
2. Statele părţi vor acorda femeii drepturi egale cu cele ale bărbatului în ceea
ce priveşte cetăţenia copiilor lor.
PARTEA A TREIA
ARTICOLUL 10
Statele părţi vor lua măsurile corespunzătoare pentru eliminarea discriminării
faţă de femei, în scopul de a le asigura drepturi egale cu cele ale bărbatului în ceea ce
priveşte educaţia şi, în special, pentru a asigura pe baza egalităţii bărbatului cu femeia:
a) aceleaşi condiţii de orientare profesională, de acces la studii şi la obţinerea
de diplome în instituţiile de învăţământ la toate categoriile, în zone rurale ca şi în zone
urbane, această egalitate trebuind să fie asigurată în învăţământul preşcolar, general,
tehnic, profesional şi în învăţământul tehnic superior ca şi în cadrul oricărui alt mijloc
de formare profesională;
b) accesul la aceleaşi programe, la aceleaşi examene, la un corp didactic
posedând o calificare de acelaşi nivel şi la localuri şi echipamente şcolare de aceeaşi
calitate;
c) eliminarea oricărei concepţii şablon privind rolul bărbatului şi al femeii la
toate nivelurile şi în toate formele de învăţământ, prin încurajarea educaţiei mixte şi a
altor tipuri de educaţie, care sunt destinate să contribuie la realizarea acestui obiectiv
şi, în special, prin revizuirea cărţilor şi programelor şcolare şi adaptarea
corespunzătoare a metodelor pedagogice;
d) aceleaşi posibilităţi în ceea ce priveşte acordarea de burse şi alte subvenţii
pentru studii;
e) aceleaşi posibilităţi de acces la programele de educaţie permanentă, inclusiv
la programele de alfabetizare îndeosebi în vederea reducerii cât mai rapide a oricărei
discrepanţe în domeniul instrucţiei publice între bărbat şi femeie;
f) reducerea procentului femeilor care îşi abandonează studiile şi organizarea
de programe pentru tinerele fete şi pentru femeile care părăsesc şcoala înainte de
terminarea ei;
g) aceleaşi posibilităţi de a participa activ la sport şi educaţie fizică;
h) accesul la informaţiile specifice de ordin educativ, care au drept scop
asigurarea sănătăţii şi bunăstării familiilor, inclusiv la informaţiile şi sfaturile
referitoare la planificarea familială.
ARTICOLUL 11
1. Statele părţi se angajează să ia toate măsurile corespunzătoare pentru
eliminarea discriminării faţă de femeie în domeniul angajării în muncă, pentru a se
asigura, pe baza egalităţii dintre bărbat şi femeie, aceleaşi drepturi şi, în special:
a) dreptul la muncă, ca drept inalienabil pentru toate fiinţele umane;
b) dreptul la aceleaşi posibilităţi de angajare în muncă, inclusiv în privinţa
aplicării aceloraşi criterii de selecţie în materie de angajare;
c) dreptul la libera alegere a profesiei şi a locului de muncă, dreptul la
promovare, la stabilirea locului de muncă şi la toate facilităţile şi condiţiile de muncă,
dreptul la formare profesională şi la reciclare, inclusiv ucenicie, perfecţionare
profesională şi pregătire permanentă;
d) dreptul la egalitate de remuneraţie, inclusiv în ceea ce priveşte şi alte
avantaje, la egalitate de tratament pentru o muncă de o valoare egală şi, de asemenea,
la egalitate de tratament în privinţa calităţii muncii;
e) dreptul la securitate socială, în special la pensie, ajutoare de şomaj, de boală,
de invaliditate, de bătrâneţe sau pentru orice altă situaţie de pierdere a capacităţii de
muncă, ca şi dreptul la concediu plătit;
f) la ocrotirea sănătăţii şi la securitatea condiţiilor de muncă, inclusiv la
salvgardarea funcţiilor de reproducere.
2. Pentru a preveni discriminarea faţă de femei bazată pe căsătorie sau
maternitate şi pentru a le garanta în mod efectiv dreptul la muncă, statele părţi se
angajează să ia măsuri corespunzătoare, având drept obiect:
a) interzicerea, sau pedeapsa sancţiunilor, a concedierii pentru cauză de
graviditate sau concediu de maternitate şi a discriminării în ceea ce priveşte
concedierile bazate pe statutul matrimonial;
b) instituirea acordării concediului de maternitate plătit sau care ar crea
drepturi la prestări sociale similare, cu garantarea menţinerii locului de muncă avut
anterior, a drepturilor de vechime şi a avantajelor sociale;
c) încurajarea creării de servicii sociale de sprijin, necesare pentru a permite
părinţilor să-şi combine obligaţiile familiale cu responsabilităţile profesionale şi cu
participarea la viaţa publică, favorizând îndeosebi crearea şi dezvoltarea unei reţele de
grădiniţe de copii;
d) asigurarea unei protecţii speciale pentru femeile însărcinate, pentru care s-a
dovedit că munca le este nocivă.
3. Legile care au drept scop să ocrotească femeile în domeniile vizate prin
prezentul articol vor fi revăzute periodic, în funcţie de cunoştinţele ştiinţifice şi
tehnice, vor fi revizuite, abrogate sau extinse, în funcţie de necesităţi.
ARTICOLUL 12
1. Statele părţi vor lua toate măsurile necesare pentru eliminarea discriminării
faţă de femei în domeniul sănătăţii, pentru a le asigura, pe baza egalităţii între bărbat
şi femeie, mijloace de a avea acces la serviciile medicale, inclusiv la cele referitoare la
planificarea familială.
2. Independent de prevederile paragrafului 1, statele părţi vor asigura pentru
femei în timpul gravidităţii, la naştere şi după naştere servicii corespunzătoare şi, la
nevoie, gratuite şi, de asemenea, un regim alimentar corespunzător în timpul
gravidităţii şi pe parcursul alăptării.
ARTICOLUL 13
Statele părţi se angajează să ia toate măsurile necesare pentru eliminarea
discriminării faţă de femei în alte domenii ale vieţii economice, sociale, în scopul de a
asigura, pe baza egalităţii bărbatului cu femeia, aceleaşi drepturi şi, în special:
a) dreptul de prestaţii familiale;
b) dreptul la împrumuturi bancare, împrumuturi ipotecare şi alte forme de
credit financiar;
c) dreptul de a participa la activităţile recreative, sport şi la toate aspectele
vieţii culturale.
ARTICOLUL 14
1. Statele părţi vor ţine seama de problemele specifice ale femeilor din mediul
rural şi de rolul important pe care aceste femei îl au în susţinerea materială a familiilor
lor, în special prin munca lor în sectoarele nefinanciare ale economiei, şi vor lua toate
măsurile corespunzătoare pentru a asigura aplicarea dispoziţiilor prezentei Convenţii
femeilor din zonele rurale.
2. Statele părţi vor lua toate măsurile adecvate pentru a elimina discriminarea
faţă de femei din zonele rurale, cu scopul de a asigura, pe baza egalităţii între bărbat şi
femeie, participarea lor la dezvoltarea rurală şi la avantajele acestei dezvoltări şi, în
special, le vor asigura dreptul:
a) de a participa din plin la elaborarea şi executarea planurilor de dezvoltare la
toate nivelurile;
b) de a avea acces la serviciile corespunzătoare în domeniul sănătăţii, inclusiv
la informaţii, sfaturi şi servicii în materie de planificare a familiei;
c) de a beneficia în mod direct de programele de securitate socială;
d) de a beneficia de toate formele de pregătire şi educaţie, şcolare şi neşcolare,
inclusiv în materie de alfabetizare socială, şi de a putea să beneficieze de toate
serviciile publice de informare şi educare, în special pentru a creşte competenţa lor
tehnică;
e) de a organiza grupe de întrajutorare şi cooperative pentru a le asigura
aceleaşi şanse pe plan economic, indiferent că este vorba de muncă salariată sau de
muncă independentă;
f) de a participa la toate activităţile publice;
g) de a avea acces la obţinerea de credite şi împrumuturi agricole, precum şi la
serviciile de comercializare şi la tehnologii corespunzătoare, şi de a beneficia de un
tratament egal cu ocazia înfăptuirii reformelor agrare şi a proiectelor de amenajări
rurale;
h) de a beneficia de condiţii de viaţă convenabile, în special în ceea ce priveşte
locuinţele, condiţiile sanitare, aprovizionare cu electricitate şi apă, transporturi şi
comunicaţii.
PARTEA A PATRA
ARTICOLUL 15
1. Statele părţi recunosc egalitatea femeii cu bărbatul în faţa legii.
2. Statele părţi recunosc femeia, în materie civilă, ca având o capacitate
juridică identică cu aceea a bărbatului şi aceleaşi posibilităţi pentru a o exercita. Ele îi
recunosc, în special, drepturi egale în ceea ce priveşte încheierea de contracte şi
administrarea bunurilor şi îi vor acorda acelaşi tratament în toate fazele procedurii
judiciare.
3. Statele părţi convin că orice contract şi orice act privat, de orice natură,
având un efect juridic care vizează limitarea capacităţii juridice a femeii, trebuie să fie
considerat ca nul şi neavenit. 4. Statele părţi vor acorda bărbatului şi femeii aceleaşi
drepturi în ceea ce priveşte legislaţia referitoare la dreptul persoanelor de a circula
liber şi de a-şi alege reşedinţa şi domiciliul lor.
ARTICOLUL 16
1. Statele părţi vor lua toate măsurile necesare pentru a elimina discriminarea
faţă de femei în toate problemele decurgând din căsătorie şi în raporturile de familie
şi, în special, vor asigura, pe baza egalităţii bărbatului cu femeia:
a) acelaşi drept de a încheia o căsătorie;
b) acelaşi drept de a-şi alege în mod liber soţul şi de a nu încheia o căsătorie
decât prin consimţământul său liber şi deplin;
c) aceleaşi drepturi şi aceleaşi responsabilităţi atât în timpul căsătoriei, cât şi la
desfacerea ei;
d) aceleaşi drepturi şi aceleaşi responsabilităţi în calitate de părinţi, indiferent
de situaţia lor matrimonială, pentru problemele referitoare la copiii lor; în toate
cazurile, interesul copiilor va fi considerat primordial;
e) aceleaşi drepturi de a decide în mod liber şi în deplină cunoştinţă de cauză
asupra numărului şi planificării naşterilor şi de a avea acces la informaţii, la educaţie
şi la mijloacele necesare pentru exercitarea acestor drepturi;
f) aceleaşi drepturi şi responsabilităţi în materie de tutelă, curatelă, de
încredinţare şi adopţie a copiilor sau reglementări juridice similare, când aceste
instituţii există în legislaţia naţională; în toate cazurile, interesul copiilor va fi
considerat primordial;
g) aceleaşi drepturi personale soţului şi soţiei, inclusiv în ceea ce priveşte
alegerea numelui de familie, a unei profesii şi a unei ocupaţii;
h) aceleaşi drepturi pentru fiecare dintre soţi în materie de proprietate, de
dobândire, de gestiune, de administrare, de beneficiu şi de dispoziţie asupra bunurilor,
atât cu titlu gratuit, cât şi oneros.
2. Logodnele şi căsătoriile copiilor nu vor avea efecte juridice şi vor fi luate
toate măsurile necesare, inclusiv pe plan legislativ, de a se fixa o vârstă minimă pentru
căsătorie şi a face obligatorie înregistrarea căsătoriilor într-un registru oficial.
PARTEA A CINCEA
ARTICOLUL 17
1. În scopul examinării progreselor realizate în aplicarea prezentei Convenţii,
se constituie un Comitet pentru eliminarea discriminării faţă de femei (denumit în
continuare Comitet), care să fie compus, în momentul intrării în vigoare a Convenţiei,
din 18 – şi după ratificarea sau aderarea a 35 de state – din 23 experţi de înaltă
autoritate morală şi competenţă în domeniile de aplicabilitate ale Convenţiei. Experţii
vor fi aleşi de către statele părţi din rândul cetăţenilor lor şi vor funcţiona cu titlu
personal, ţinând seama de principiul unei repartiţii geografice echitabile şi de
reprezentarea diferitelor forme de civilizaţie, precum şi a principalelor sisteme
juridice.
2. Membrii Comitetului vor fi aleşi prin vot secret, dintr-o listă de candidaţi
desemnaţi de către statele părţi. Fiecare stat parte poate să desemneze un candidat ales
dintre cetăţenii săi.
3. Prima alegere va avea loc la 6 luni după data intrării în vigoare a prezentei
Convenţii. Cu 3 luni cel puţin înaintea datei fiecărei alegeri, Secretarul general al
Organizaţiei Naţiunilor Unite adresează o scrisoare statelor părţi pentru a le invita să
prezinte candidaţii lor într-un termen de 2 luni. Secretarul general întocmeşte o listă
alfabetică a tuturor candidaţilor, indicând din partea cărui stat au fost desemnaţi, listă
pe care o va comunica statelor părţi.
4. Membrii Comitetului sunt aleşi cu ocazia unei reuniuni a statelor părţi,
convocată de către Secretarul general la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite. La
această reuniune, la care cvorumul este constituit din două treimi ale statelor părţi,
sunt aleşi ca membri ai Comitetului candidaţii care au obţinut cel mai mare număr de
voturi şi majoritatea absolută de voturi a reprezentanţilor statelor părţi prezenţi şi
votanţi.
5. Membrii Comitetului sunt aleşi pentru 4 ani. Totuşi, mandatul a 9 membri
aleşi la prima alegere va lua sfârşit după 2 ani; preşedintele Comitetului va trage la
sorţi numele acestor 9 membri imediat după prima alegere.
6. Alegerea celorlalţi cinci membri ai Comitetului se va face conform
dispoziţiilor paragrafelor 2, 3 şi 4 din prezentul articol, după cea de-a 35-a ratificare
sau adeziune. Mandatul a doi membri, aleşi cu această ocazie, va lua sfârşit după 2
ani; numele acestor doi membri va fi tras la sorţi de către preşedintele Comitetului.
7. Pentru a ocupa locurile devenite vacante în mod fortuit, statul parte al cărui
expert a încetat de a exercita funcţiile sale de membru al Comitetului va numi un alt
expert dintre cetăţenii săi, sub rezerva aprobării Comitetului.
8. Membrii Comitetului primesc, cu aprobarea Adunării generale, retribuţii din
resursele Organizaţiei Naţiunilor Unite, în condiţiile fixate de către Adunare, având în
vedere importanţa responsabilităţilor Comitetului.
9. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pune la dispoziţia
Comitetului personal şi mijloacele materiale care îi sunt necesare pentru a se achita în
mod eficient de funcţiile ce îi sunt încredinţate în virtutea prezentei Convenţii.
ARTICOLUL 18
1. Statele părţi se angajează să prezinte Secretarului general al Organizaţiei
Naţiunilor Unite, în vederea examinării de către Comitet, un raport asupra măsurilor
de ordin legislativ adoptat în aplicarea dispoziţiilor prezentei Convenţii şi asupra
progreselor realizate în această privinţă:
a) în anul următor intrării în vigoare a Convenţiei în statul respectiv;
b) ulterior, la fiecare 4 ani, precum şi la cererea Comitetului.
2. Rapoartele pot să indice factorii şi dificultăţile care influenţează asupra
măsurii în care sunt îndeplinite obligaţiile prevăzute prin prezenta Convenţie.
ARTICOLUL 19
1. Comitetul adoptă propriul său regulament de procedură.
2. Comitetul alege biroul său pentru o perioadă de 2 ani.
ARTICOLUL 20
1. Comitetul se reuneşte în mod normal pentru o perioadă de cel mult 2
săptămâni în fiecare an, pentru a examina rapoartele prezentate în baza art. 18 al
prezentei Convenţii.
2. Reuniunile Comitetului vor avea loc de regulă la sediul Organizaţiei
Naţiunilor Unite sau în orice alt loc adecvat, stabilit de către Comitet.
ARTICOLUL 21
1. Comitetul prezintă anual un raport, prin intermediul Consiliului Economic şi
Social, Adunării generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra activităţilor sale şi
poate să formuleze sugestii şi recomandări generale, bazate pe examinarea rapoartelor
şi informaţiilor primite de la statele părţi. Aceste sugestii şi recomandări sunt incluse
în raportul Comitetului, însoţite, după caz, de observaţiile statelor părţi.
2. Secretarul general transmite raportul Comitetului, spre informare, Comisiei
pentru condiţia femeii.
ARTICOLUL 22
Instituţiile specializate au dreptul să fie reprezentate cu prilejul examinării
aplicării tuturor dispoziţiilor prezentei Convenţii care intră în domeniul lor de
activitate. Comitetul poate invita instituţiile specializate să prezinte rapoarte asupra
aplicării Convenţiei în domenii din sfera lor de activitate.
PARTEA A ŞASEA
ARTICOLUL 23
Nici o dispoziţie a prezentei Convenţii nu va aduce atingere prevederilor care
sunt mai favorabile pentru realizarea egalităţii între bărbat şi femeie, conţinute în:
a) legislaţia unui stat parte;
b) în orice altă Convenţie, tratat sau acord internaţional în vigoare în acel stat.
ARTICOLUL 24
Statele părţi se angajează să adopte toate măsurile necesare la nivel naţional
pentru asigurarea exercitării depline a drepturilor recunoscute prin prezenta
Convenţie.
ARTICOLUL 25
1. Prezenta Convenţie este deschisă semnării tuturor statelor.
2. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite este desemnat ca
depozitar al prezentei Convenţii.
3. Prezenta Convenţie este supusă ratificării, iar instrumentele de ratificare vor
fi depuse la Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
4. Prezenta Convenţie va fi deschisă aderării tuturor statelor. Aderarea se va
face prin depunerea unui instrument de aderare la Secretarul general al Organizaţiei
Naţiunilor Unite.
ARTICOLUL 26
1. Oricare dintre statele părţi poate cere în orice moment revizuirea prezentei
Convenţii, adresând o comunicare scrisă în acest sens Secretarului general al
Organizaţiei Naţiunilor Unite.
2. Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite decide asupra măsurilor
care vor fi luate în cazul în speţă, faţă de o cerere de această natură.
ARTICOLUL 27
1. Prezenta Convenţie va intra în vigoare în a treizecea zi care va urma
depunerii la Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite a celui de-al
douăzecilea instrument de ratificare sau aderare.
2. Pentru fiecare stat care va ratifica prezenta Convenţie sau va adera după
depunerea celui de-al douăzecilea instrument de ratificare sau de aderare, Convenţia
va intra în vigoare în cea de-a treizecea zi după data depunerii de către acest stat a
instrumentului său de ratificare sau de aderare.
ARTICOLUL 28
1. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va primi şi va comunica
tuturor statelor textul rezervelor care au fost făcute în momentul ratificării sau
aderării.
2. Nici o rezervă incompatibilă cu obiectul şi scopurile prezentei Convenţii nu
va fi acceptată.
3. Rezerva poate fi retrasă în orice moment, pe calea unei notificări adresate
Secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care va informa toate statele
părţi la Convenţie. Notificarea va produce efecte de la data primirii ei.
ARTICOLUL 29
1. Orice diferend între două sau mai multe state părţi privind interpretarea sau
aplicarea prezentei Convenţii, care nu este soluţionat pe calea negocierilor, este supus
arbitrajului, la cererea uneia dintre părţi. Dacă, în decurs de 6 luni de la data cererii de
arbitraj, părţile nu reuşesc să se pună de acord în ceea ce priveşte organizarea
arbitrajului, oricare dintre ele poate supune diferendul Curţii Internaţionale de Justiţie,
depunând o cerere în acest sens, în conformitate cu Statutul Curţii.
2. Oricare stat parte va putea declara, în momentul în care va semna prezenta
Convenţie, o va ratifica sau va adera la ea că nu se consideră legat de dispoziţiile
paragrafului 1 din prezentul articol. Celelalte state părţi nu vor putea să invoce aceste
dispoziţii faţă de statul parte care a formulat astfel de rezerve.
3. Oricare stat parte care a formulat o rezervă conform dispoziţiilor
paragrafului 2 din prezentul articol va putea în orice moment să ridice această rezervă
printr-o notificare adresată Secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
ARTICOLUL 30
Prezenta Convenţie, al cărei text în limbile engleză, arabă, chineză, spaniolă,
franceză şi rusă au aceeaşi valoare, va fi depusă la Secretarul general al Organizaţiei
Naţiunilor Unite. Drept care subsemnaţii, având împuternicirile corespunzătoare, au
semnat prezenta Convenţie.
„Legea secularizării averilor mânăstireşti” a fost votată la 17/29 decembrie 1863 şi prevedea că:
„Toate averile mănăstireşti închinate şi neînchinate precum şi alte legate publice sau daruri făcute de diferiţi testatori şi donatori din Principatele Unite la Sfântul Mormânt, Muntele Athos, Sinai precum şi la mitropolii, episcopii şi la metoacele lor de aici din ţară şi la alte mănăstiri şi biserici din oraşe sau la aşezăminte de binefacere şi de utilitate publică, se proclamă domeniuri ale Statului Român, iar veniturile acestor aşezăminte vor fi cuprinse în bugetul general al statului”.
În total au fost trecute în proprietatea statului 75 de mănăstiri închinate bisericii greceşti, dintre care 44 din Ţara Românească şi 31 din Moldova, care deţineau la rândul lor mai multe metocuri şi moşii. Numărul moşiilor închinate era de 560 (366 în Ţara Românească şi 194 din Moldova) . Ele totalizau circa un sfert din teritoriul arabil al ţării, plus numeroase păduri.
Legea secularizării prevedea o compensaţie de 82 milioane lei (din care aveau să se scadă 31 milioane datoare statului de aşezămintele religioase), o sumă mare pentru bugetul ţării, bani pe care călugării greci i-au refuzat nemulţumiţi. Conducerea Bisericii Ortodoxe a hotărât să refuze oferta făcută de statul român, în speranţa că Puterile garante vor interveni. În final călugărilor nu li s-a mai plătit nimic. Pentru a nu avea aparenţa unei legi xenofobe, au fost secularizate deopotrivă şi averile mănăstirilor româneşti care nu ţineau de greci. Măsura a suscitat protestele vehemente ale Turciei, dar în ciuda acestora Cuza a mers înainte cu aplicarea ei. Moşiile recuperate au format Domeniile Statului. O bună parte dintre ele au fost divizate în loturi şi atribuite ţăranilor împroprietăriţi în reforma agrară care a urmat.
Evenimente
538: Papa Paul al III-lea îl excomunică pe regele Henric al VIII-lea al Angliei.
1586: Go-Yōzei devine împărat al Japoniei.
1600: Căsătoria dintre Henric al IV-lea al Franței și Maria de Medici.
1790: În timpul unor reparații la Catedrala din Mexico City se descoperă “Piatra Soarelui” inscripționată cu calendarul aztec. Piatra are 3,58 metri în diametru, 0,9 metri grosime și o greutate de 24 de tone.
1851: Înființarea Conservatorului de muzică din București (reînființat în 1864), din inițiativa lui Andrei Wachmann și a lui Ludovic Wiest.
1863: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulgă “Legea secularizării averilor mânăstirești”; în urma aplicarii ei, 25% din teritoriul țării devenea patrimoniul statului.
1890: Este înființată, la București, “Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”, care va duce o bogată activitate culturală și politică pentru întărirea unității românilor din România și Transilvania. La începutul secolului al XX–lea activau în Liga: Take Ionescu, Octavian Goga, V.A.Urechia. În 1914 își schimbă titulatura în “Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor”.
1903: A avut loc în Kitty Hawk, statul american Carolina de Nord, primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul, realizat după planurile fraților Orville și Wilbur Wright. Durata zborului a fost de 12 secunde, timp în care a parcurs 37 de metri, la o înălțime de circa 10 metri.
1909: Este adoptată de către Camera Deputaților “Legea privind sindicatele funcționarilor statului”, care interzicea dreptul de asociere și de grevă tuturor salariaților statului, ai județelor și comunelor.
1938: Premiera piesei “Jocul de–a vacanța” de Mihail Sebastian, la Teatrul de Comedie din București, în regia lui Sică Alexandrescu; din distribuție au făcut parte V. Maximilian și George Vraca.
1942: Al Doilea Război Mondial: Guvernele britanic, american și sovietic au somat Germania să pună capăt măsurilor de exterminare a evreilor, sub amenințarea cu represalii; în acel moment, în urma aplicării „soluției finale” (adoptată la Conferința de la Wannsee din 20 ian. 1942), fuseseră ucise deja aproape două milioane de persoane .
1963: Guvernele român și francez ridică legațiile lor de la București și Paris la nivel de ambasadă.
1971: Marea Adunare Națională adoptă Legea nr. 24, a cetățeniei române, care prevedea pierderea cetățeniei române de către cei care pleacă din țară în mod clandestin sau fraudulos și de către cei care, aflându–se în străinătate, se fac vinovați de “fapte ostile”.
1989: Timișoara. La ordinele lui Ceaușescu, se trage în manifestanți, din Piața Libertății până la Operă, în zona Podului Decebal, pe Calea Lipovei. Tab–urile blochează intrările în oraș, elicopterele efectuează zboruri de supraveghere.
1989: Dizolvarea oficială a poliției secrete est–germane (STASI).
Aniversări
1619: Prințul Rupert al Rinului (d. 1682)
1706: Émilie du Châtelet, matematiciană și fiziciană franceză (d. 1749)
1707: Ernest Frederic al II-lea, Duce de Saxa-Hildburghausen (d. 1745)
1734: Maria I a Portugaliei (d. 1816)
1757: Prințesa Maria Ana de Savoia (d. 1824)
1778: Humphry Davy, chimist britanic (d. 1829)
1800: Bernhard al II-lea, Duce de Saxa-Meiningen (d. 1882)
1802: Arhiducele Francisc Carol al Austriei, tatăl împăratului Franz Joseph al Austriei (d. 1878)
1827: Alexandru Wassilko de Serecki, căpitan (mareșal) al Ducatului Bucocvinei și membru al Camerei Superioare al Imperiului Austriac (d. 1893)
1852: Karl Petri, entomolog din Transilvania (d. 1932)
1870: Ioan A. Bassarabescu, prozator român, membru al Academiei Române (d. 1952)
1887: Hermine Reuss, a doua soție a împăratului Wilhelm al II-lea al Germaniei (d. 1947)
1890: Prințul Joachim al Prusiei (d. 1920)
1893: Dimitrie Bagdasar, medic român, membru post–mortem al Academiei Române (d. 1946)
1936: Papa Francisc
Sărbători
Sf. Prooroc Daniel si Sfintii trei tineri: Anania, Azaria si Misail (calendar creștin-ortodox)
Sf. Lazar din Betania; Olimpia R. (calendar romano-catolic)
Ss Daniel, Anania, Azaria si Misael (calendar greco-catolic)
Evenimente
1431: Războiul de 100 de Ani: Henric al VI-lea al Angliei este încoronat rege al Franței la Notre-Dame de Paris.
1554: Wilno (Polonia): Este parafat “Tratatul de alianță și de pace eternă” între Alexandru Lăpușneanu, domnul Moldovei și Sigismund al II-lea August, regele Poloniei.
1575: Un cutremur estimat la 8,5 grade magnitudine a lovit Valdivia, Chile.
1607: Lupte pentru domnia Moldovei între fiii lui Ieremia Movilă și Simion Movilă. În lupta de la Ștefănești, în 16 decembrie, Constantin Movilă l–a înfrânt pe vărul său Mihailaș, cucerind tronul Moldovei.
1653: Oliver Cromwell devine Lord protector al Angliei, Scoției și Irlandei (până în 1658).
1707: Vulcanul Fuji, cel mai înalt munte din Japonia, începe ultima sa erupție. Erupția a durat până la 1 ianuarie
1773: În provincia britanică Province of Massachusetts Bay, devenită ulterior statul american Massachusetts, în rada portului Boston, coloniști distrug prin scufundare o mare cantitate de încărcături de ceai. Evenimentul, cunoscut ca Boston Tea Party devine una din scânteile Revoluției americane (1776 – 1784).
1811: În New Madrid, din Missouri, SUA, are loc primul cutremur dintr-o serie lungă de cutremure severe.
1848: Adunarea fruntașilor români transilvăneni la Sibiu, unde se adoptă o petiție națională prin care se protestează împotriva “unirii” forțate a Transilvaniei cu Ungaria, hotarâtă în martie 1848.
1910: Are loc, la Issy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de Henri Coandă.
1918: Decret privind exproprierea pământului. Începutul reformei agrare (între 1918–1921 s–au expropriat de la vechii proprietari aproximativ 6 milioane ha de pamânt ce au fost împărțite țăranilor, modificându–se astfel structura proprietății în noua Românie).
1920: Unul dintre cele mai devastatoare cutremure din istorie a avut loc în provincia chineză Gansu. Numărul persoanelor decedate s-a ridicat la 200.000.
1922: Președintele Poloniei Gabriel Narutowicz este asasinat de pictorul Eligiusz Niewiadomski la Galeria Zachęta din Varșovia.
1938: Este înființat Frontul Renașterii Naționale, sub conducerea regelui Carol al II–lea. După alegerile din iunie 1939, câștigate de FRN, devenit partid unic, un decret–lege cerea tuturor deputaților și senatorilor să poarte uniforma FRN și să presteze juramânt de credință regelui.
1944: Al doilea război mondial: Ultima ofensivă germană în Vest: “Ofensiva din Ardeni”.
1945: Moscova. Conferința miniștrilor Afacerilor Externe ai URSS, SUA și Marii Britanii. În privința României, Conferința hotărăște recunoașterea guvernului condus de Petru Groza, dar cere includerea câte unui reprezentant al PNL și PNȚ precum și organizarea de alegeri libere.
1963: Stabilirea de relații diplomatice, la rang de ambasadă între România și Tunisia.
1989: Timișoara. De la nemulțumiri locale (hotărârea judecătorească după care pastorul reformat Laszlo Tokes urma să fie strămutat în altă localitate), se ajunge la revendicări pe plan politic. Timișorenii se strâng în Piața Catedralei. În noaptea de 16 spre 17 decembrie au loc confruntări între manifestanți și forțele de ordine.
2017: Slujba de înmormântare a Regelui Mihai I al României a avut loc la Catedrala Patriarhală din București și a fost oficiată de Patriarhul Daniel. Apoi cortegiul s-a deplasat cu trenul regal la noua Catedrală din Curtea de Argeș, unde regele a fost înmormântat alături de soția sa, regina Ana. La funeralii au participat Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei și Regina Silvia a Suediei, Marele Duce de Luxemburg, Prințul Charles de Wales, Regele Juan Carlos I al Spaniei și Regina Sofia a Spaniei, Regele Regele Simeon al II-lea al Bulgariei, Regina Anne-Marie a Greciei și reprezentanți ai mai multor casele regale și imperiale
Aniversări
1485: Catherine de Aragon, regină a Angliei (d. 1536)
1770: Ludwig van Beethoven, compozitor german (d. 1827)
1775: Jane Austen, scriitoare engleză (d. 1817)
1790: Regele Leopold I al Belgiei (d. 1865)
1804: Viktor Buniakovski, matematician rus (d. 1889)
1888: Alexandru I al Iugoslaviei (1929 – 1934) (d. 1934)
1902: Rafael Alberti, scriitor spaniol (d. 1999)
1917: Arthur C. Clarke, scriitor britanic de SF (d. 2008)
1955: Lorenz al Belgiei, Arhiduce de Austria-Este
Sărbători
Sf. Iosif din Nazaret (calendar ortodox)
Sf. Prooroc Agheu (calendar creștin-ortodox; calendar greco-catolic)
Sf. Mucenic Marin (calendar creștin-ortodox)
Sf. Teofana imparateasa (calendar creștin-ortodox)
Sf. Adelaida (calendar romano-catolic)
Africa de Sud: Day of Reconciliation (1838)
Au trecut opt zile de când Teona m-a mușcat de umăr. Încă se văd urmele dinților ei. Încă mai simt sub unghii, coaja bradului din Pădurea Prisos. Și gemetele Teonei încă îmi udă cu abur dulce părul, buzele, pielea.
Acum, călătotesc cu un hârb de microbuz. În dreapta mea stă o puștoaică fardată strident căreia i se văd sânii, chiloții și nerușinarea. Microbuzul e plin cu oameni veseli și obosiți. Mergem la Bistrița –Năsăud unde va avea loc nunta Teonei cu Georgeluș Ioniță, un tip la șaizeci și cinci de ani, abia ieșit din convalescență. Nu știu cât de bogat o fi Georgeluș, dar Ioana și Lucian mi-au vorbit despre el ca și când ar fi un om căruia nu îi lipsesc banii.
Sună telefonul. E mama.
-De ce nu ai închis ușa din față a casei? Am fost plecată și când am venit am găsit-o deschisă cât e ea de mare.
-Nu e nimic, mamă. Bănuiesc că nu au intrat hoții și au furat banii care nu îi avem.
Puștoaica își lasă capul pe umărul meu și îmi face din ochi. Aș jura că mi –a arătat și vârful limbii într-un mod pe jumătate erotic, pe jumătate ridicol.
-Da’ tu pe ce lume trăiești? Nu ai auzit ce au spus ăia la televizor? Cei care locuiesc la țară nu trebuie să lase ușile deschise. Sub nicio formă, așa au spus.
-Păi, de ce ? Chiar e culmea.
-Măi, Eduardule. Câte grade sunt afară? Nu e foarte cald?
-Ba da. Și?
-Pot intra în casă șerpii. Au arătat secvențe de pe la Pojorâta și Verești. Acolo, au intrat în case șerpii.
-Au dat imagini cu șerpi care se plimbau prin casele oamenilor ?
-Ba nu. Oamenii au spus că le-au intrat șerpii în case.
-Prostii, mămică. Șerpii intră numai la ăia bogați. De exemplu, la avocații de prestigiu mondial, fani ai echipei Steaua și la doamnele cu picioare lungi și fuste crăpate în fund.
-Și la poeții care stau călare pe fetele de opșpe’ ani, nu?, aud vocea Ioanei care stă lângă soțul ei pe scaunele din față.
-Stai liniștită, îi spun mamei, singurii șerpi care pot să ne facă rău sunt ăia care vin noaptea ca să fure roadele Ioanei, cireșul de pe hat. Ăia sunt periculoși, ceilalți sunt zero pericol, zero risc.
-Bine, Eduard, spune mama. Îți ajung banii ca să închini la nuntă?
-Naiba știe. Eu dau cât am, dacă nu îi convine Teonei, să îmi ceară restul în rate.
-Cum? , în rațe.
-În rate, mămică. Nu se aude fiindcă hârbul ăsta de microbuz hârâie ca o zuruitoare de fugărit ciorile.
-Ai grijă, Eduard. Să nu te cerți cu careva pe acolo.
-Stai liniștită, mamă. O să fie bine. E păcat de bani. Mai bine cumpăram cu ei un laptop nou.
-Sau o cruce nouă de marmură pentru taică-tu. Numai el mai are cruce de fier în cimitir. Mi-e și rușine să merg la mormânt.
-Da’ ce are ? Fierul e câh sau ce ?
-Lasă-mă că sunt sătulă de miștoul tău. Hai, drum bun și vezi poate găsești și tu una pe acolo să te însori că mai ai oleacă și faci patruzeci și opt de ani și tot singur ești. Nu știu cui semeni așa de însingurat și rău cu tine. Parcă, nu te-ai iubi deloc.
-Bine, mămică. Sărut mâna. Vorbim mai încolo.
-Bine, măi băiete. Vezi ce faci. Pa.
Puștoaica îmi pipăie piciorul drept. Îi simt respirația și îi zâmbesc, oarecum complice.
-Ești majoră?
-Ăhă, din aprilie.
-Așa da.
-Da’ ce nu arăt de opșpe?
-Ba arăți de treizeci și, dar voiam să fiu sigur. Da ‚ nu cumva ești cu părinții pe aici? Nu am chef să mă ia ăștia la bătaie.
-Nu, sunt singurică, Eduțule.
-Da? Fain atunci, poți să mă pipăi în continuare. Mai trece timpul.
Mă uit pe geam. Mă gândesc la șerpii care caută răcoare în casele orfanilor, în trupurile celor neferiți. Oare, câți șerpi îmi caută trupul ? În care colț de lume ? În ce loc botezat în și pentru suferință?
-Știi cum mă cheamă?
-Nu.
-Teona, ca pe mireasă.
-Nu se poate. E ca și cum ai merge la cofetărie și ai găsi înghețată adevărată.
-Hi, hi, hi. Teona, mă cheamă și pe mine.
-Are dreptate, spune Ioana. A botezat-o Teona, mireasa, și a primit același nume. Obicei țărănesc. Ce te făceai dacă o chema Cecilia sau Paraschiva?
-Sau Goguleana, adaug amuzat.
-Da’ tu ai costum de nuntă? Că văd că ai doar un bagaj de mână.
-Nu.
-Și cum o să mergi îmbrăcat?
-În cămașă. Ce ai fi vrut să fac un împrumut la bancă? Nu am costume . Am o cravată cu rățuște acasă, dar nu cred că merge pentru asemenea festivități.
-O să merg și eu în cămașă ca să fi doi la fel, spune Teona cea mică.
-Și eu , spune Lucian. Dă-i dracului cu petrecerile lor maneliste. Mi-e greață de asemenea porcării.
-Nu sunteți normali, spune Ioana. Nu, chiar nu sunteți.
-Are dreptate, spune Lucian. Ce drac de petrecere e asta unde trebuie să ne îmbrăcăm ca la paradă și să ne bucurăm la comandă?
-Te iei după Eduard, ești normal la cap? Lui nu îi plac petrecerile. Are el ceva cu oamenii care petrec.
-Cu alienații care petrec, spun eu.
-Exact, confirmă, Lucian.
Microbuzul oprește în fața unui han și suntem anunțați că va sta aici cel puțin un sfert de oră. Hanul e situat într-un loc cu multă verdeață și pare cam ocolit de cei prezenți în trafic. În afara microbuzului hârbuit, în parcare se mai află trei mașini: un ,,Aro’’ vechi, un jeep și un ,,Logan’’ argintiu. Cei din microbuz intră în han pentru a cumpăra una, alta. Rămân afară pe o bancă din lemn putred și privesc agitația din jur. Nu am bani de aruncat pe răcoritoare sau dulciuri și nici nu pot să îmi fac alte pofte. Doamnele ies primele din han. Unele ling înghețate pe băț, altele agită sticle de apă plată luate de la frigider. Ioana se așază lângă mine și mă privește supărată.
-Dar chiar cu Teona trebuia să mă înșeli? Îți dai seama că mi-a spus ce ați făcut în pădure?
-Nu te-am înșelat cu nimeni. Teona fabulează. Nu am fost în nicio pădure cu ea. Tu te culci cu Lucică, că na, e soțul tău. Teona e o cretină care inventează ,,lăvuri’’, pe bune.
-Eduard!, tu ești sănătos? Teona e prietena mea cea mai bună. Mi-a zis tot. Cum de m-ai înșelat fix cu prietena mea cea mai bună? Tu știi că s-a lăudat ? Știi că nu am putut dormi, mânca, etc?
-Nu ai mai putut nici să te împreunezi cu domnul chelios care îți e soț? A, nu! Asta s-a putut! Atunci, e în ordine. Oricum, Teona are o imaginație debordantă. Ne-am întâlnit întâmplător la intrare în Mălini. Eu veneam de la pescuit, iar ea alimenta mașina. Era împreună cu două tipe pe care nu le cunosc. Am salutat-o și am întrebat-o ce face prin zonă.A spus că merge la stână cu tipele alea ca să cumpere urdă proaspătă. Asta a fost tot. Cum naiba era să mă culc cu Teona la benzinărie de față cu alealalte două gagici? Plus că mie mi-e scârbă de mirosul și gustul de urdă.
-Eduard!, mă enervezi.
-Crede-mă că nu am fost în pădurea Prisos și nu am făcut dragoste ore întregi până au obosit copacii sub palmele noastre. Nu am zgâriat coaja lor, nu au sângerat degetele noastre sub zbuciumul pasiunii. Chiar, nu.
Ioana are lacrimi în ochi. Scoate din poșetă o pereche de ochelari fumurii. Vrea să mai spună ceva, dar se oprește.
-Uăi!, strigă unul dintre șoferii microbuzului. Tătî lumea sî intri în mașânî. Uitațî-vî în dreapta șî stânga sî videțî dacî i lipsî cariva. Haida!, oamini buni.
Ioana se ridică și pleacă. Oamenii urcă grăbiți în hârbul albastru. Rămân singur pe bancă și privesc cum urcă înspre cer fumurile albăstrui ale sfârșitului de zi.
-Uăi omuli!, strigă șoferul. Haida sus!Ci draci?, faci acolo. Dormi?
-Scuze, dar nu vă cunosc. Nu am venit cu voi. Drum bun!
-Uăi, las-o dracu di treabî cî n-am timp di glumi. Haida!, bre.
-Ok, dar să știi că habar nu am habar cine sunteți. Vin cu voi pentru că mă plictisesc pe aici.
-Poeții mamii dracului!, murmură șoferul.
Zâmbesc și mă așez lângă Teona cea mică.
-Ți-am cumpărat o felie de pepene roșu, spune fata. Uite!, e bun. Hai, să păpăm . Vrei?
-Ești frumoasă, Teona cea mică. Nu ți-e frică să îmi faci cadouri? Ești trecută de opșpe’ ani. Știi ce se întâmplă când un bărbat primește cadoul unei fete.
-Nu știu, dar mie îmi place de tine.
-Dă felia încoa’.
Teona pune limba pe roșul pepenelui, apoi întinde felia. O simt cum tremură. Știu că își dorește ca toți cei din microbuz să adoarmă brusc, iar noi să ne iubim până când gemetele noastre ar acoperi zgomotul motorului hârbuit.
-S-ar putea să nu scapi, micuță Teonă.
-Nici nu vreau. Deloc nu vreau să scap.
Mușc din felia de pepene. Teona râde. Tare, tare, tare.
-Ai un cireș cu numele Ioana?
-Da. Am și un cireș mai mic care nu are nume. O să îl numesc Teona. Te superi?
-Nuu. Mă bucur. Mă primești să pap cireșe când ne întoarcem de la nunta asta scârboasă?
-Dacă vrei, ne dăm jos din microbuz și ne întoarcem din drum. Facem autostopul, ne descurcăm noi cumva.
-Vreau. Hai!
Ioana se ridică și vine lângă scaunele noastre. Mă privește cu ură. Are fața schimonosită de dureri pe care doar femeile le pot înțelege.
-Nu coborâți nicăieri. Fata asta e venită cu noi. Nu contează că e majoră, e încă elevă de liceu.Părinții știu că ea va ajunge la nuntă nu sub un scriitor român contemporan. Auzi, micuțo, nu mergi nicăieri, iar la hotel vei sta în cameră cu noi.
-Ba nu. La hotel îmi iau cameră separată. Sunt majoră și fac ce vreau.
-Păi, camerele nu sunt închiriate de mireasă pentru noi? Nu se știe cine cu cine stă?, întreb uimit.
-Ba da, spune Teona. Scrie pe ușă: Eduard plus Teona egal love.
-Uăi, da aiasti îi lăv, râd bucuros.
-Așa că, dragă Ioana, nu mă supraveghea, continuă Teona. Știu ce am de făcut. Și cu cine. Ok?
-Ce norocoși sunt burlacii, aud și vocea lui Lucian.
Teona își pune capul pe umărul meu drept. Mă sărută pe ureche , apoi spune:
-O să vin să culeg cireșe din cireșul Teona. Nu îmi trebuie cele din cireșul Ioana. Mă lași?, nu-i așa.
-Cum să nu, dar va trebui să culegi primele cireșe noaptea și dezbrăcată ca să ai noroc în viață.
-Vreau, da, vreau.
-Scârbelor!, strigă Ioana. Scârbe ce sunteți. O fufă și o pușlama. Nesimțiților!
Ioana pleacă înapoi, în față, pe scaunul ei.
-E geloasă ori care e treaba?, întreabă Teona cea mică.
-Nu știu ce să spun. Cred că e în perioada aia nasoală a femeilor și se descarcă pe noi pentru că Lucică e insensibil.
-Aa, bănuiam eu.
-Na, e și ea femeie.
-Scârbelor, vă aud, spune din scaunul din față Ioana.
-Dar noi te iubim, spune Teona. Pe bune, dragă mătușă.
-Dacă îmi mai spui odată mătușă îți trag un pumn de ajungi la nuntă cu proteză dentară. Dracu să te ia de moldoveancă nimfomană.
-Da’ tu nu ești tot moldoveancă?
-O termini sau o sun pe mama ta să îi spun că te-ai încurcat cu Eduard? Or să vină ai tăi cu mașina după tine.
-Nu vin. Își dau seama că ești geloasă. Le spun și eu.
-Scârbelor! Pușlamaua dracului!
-Cine e pușlama? Eu sau Eduard?
-Scârbelor!
Am terminat de mâncat felia de harbuz. Mă uit în decolteul generos al Teonei. Fata mă vede și îmi face cu ochiul , apoi mă cuprinde și mă sărută pe buze apăsător de parcă am fi fost iubiți de la începutul primei furtuni. Îi simt limba cum îmi caută conturul buzelor.
-Ai răbdare, șoptește ea. O să fim împreună toată noaptea. O să mă vezi cum vrei tu, promit. Te ador, Eduard. Te iubesc mult de tot. Să știi.
Se înserează. Curând vom ajunge la hotelul unde Teona cea mare a rezervat camere pentru toți. Noaptea asta ne vom odihni acolo și mâine seară vom merge la nunta ei. Simt brațele fetei tinere cum îmi mângâie mușcăturile lăsate de anotimpuri, de lunile de iarnă, de zilele geroase ale sfârșitului de vis.
-Să te odihnești și să nu te odihnești în mine, spune Teona. Vreau să îmi încep viața de femeie cu tine. Să îmi răscolești carnea. Să mă lași în visul tău. Să te odihnești și să nu te odihnești în mine. Să nu.
-Să nu?
-Să nu, iubitule. Să nu.
Ajungem la hotel. Teona cea mare ne așteaptă în față. Lucian cară bagajele, iar Ioana discută ceva cu Teona cea mare. Mireasa vine și mă ia deoparte.
-Ce e cu povestea asta cu mica Teona? Știu că e majoră, dar Ioana face mare scandal. Stai un pic să vorbesc cu aia mică.
Aștept pe hol. Un cuplu de țigani se așază lângă mine. Oamenii miros a usturoi și a deodorant ieftin. Vorbesc tare, dar nu le înțeleg cuvintele spuse într-un dialect necunoscut de mine. Bărbatul scoate o groază de bani și îi numără pe masă. Dă femeii o jumătate din bani , iar restul îi bagă la loc în borsetă. Se ridică și pleacă, dar văd că au căzut sub masă două bacnote de 100 de lei. Mă ridic să îi iau, dar observ că în fața mea e o cameră de luat vederi.
-Ptiu!, a dracu ghinion! Șogore! strig pe țigan. Vezi că ți-au rămas niște bani sub masă. Omul vine, ia banii și spune:
-Șogor e măta!
-Poate îți mut fălcile de porc mistreț, îi răspund vesel. Marș de aici!, porc urât mirositor.
Țiganul pleacă nu înainte de a mă înjura în limba lui. Poate că omul are dreptate și cuvântul ,,șogor’’ e ceva de rușine, naiba știe.
Cele două Teone vin către mine, vesele, foarte vesele.
-Vei sta în cameră cu finuța mea, spune Teona cea mare. Mă bucur că ea vrea să își înceapă viața de femeie cu un bărbat sensibil ca tine. Nu contează că Ioana e geloasă. Ea nu poate înțelege că pentru mica Teona, asta trebuie să fie o seară deosebită. Poate că nu o să mai fiți împreună niciodată, așa că în seara asta trebuie să vă urcați pe pereți. Sunt de acord, stați împreună. Nu mă interesează ce zice Ioana.
Teona cea mare vorbește serios. Iau bagajele Teonei și le duc în camera 16, apoi mă întorc la Teona cea mare.
-Nu ai bagaj? Nu ai nici costum? Vrei să îți cumpăr unul?
-Nu, îmi cumpăr doar o cămașă albă. Am douăsprezece milioane ca să închin, dar îți pun în plic numai cinci ca să îmi rămână și mie ceva.
Teona scoate cinci sute de euro și mi-i întinde pe furiș.
-Ține tu banii tăi și închină cu banii ăștia. Ce crezi că aș lua banii tăi? Nu știi cât de mult țin la tine și ce mult a însemnat noaptea aceea din Pădurea Prisos? Nu înțelegi că îmi ești drag?
-Ba da, dar de ce ai spus și Ioanei?
-Ca să crape de ciudă.
-A, uite vezi, nu îmi dădusem seama.
-Noi suntem altfel. Noi ne iubim chiar dacă prin paturile noastre eșuează epave umane. Te doresc mult, Eduard. Ai venit aici, pentru mine e cea mai mare bucurie. Și mă bucur și pentru mica Teona. Știu că nu o vei mai căuta după ce vă întoarceți. Las-o să creadă că într-o zi va culege cireșe din copacul care poartă numele ei. Eu știu că ai pus numele cireșului după numele meu, nu după al ei, dar las-o să creadă orice vrea. Du-te și rupe-i inocența în gemete. Vorbim mâine, dragul meu. Mă bucur că ești aici.
Mă sărută pe buze și pleacă. Tristă.
Deschis ușa camerei de hotel. Teona cea mică stă în mijlocul patului și citește cu voce tare din cartea mea, ,,SACRA EROTICA’’. Teona e goală, albă și lumina îi spală sânii, coapsele și părul despletit. Mă apropii încet de pat. Mă dezbrac și mă întind lângă ea. Teona continuă să citească. Privesc tavanul și ascult cum se aud versurile mele din gura unei fete care curând va deveni femeie. Mi se întărește carnea și simt chemarea albă a brațelor Teonei.
-Mă iubești?, întreabă Teona, gata să se așeze peste mine.
Nu răspund. O cuprind și o strâng tare, tare, până când picioarele ei se desfac asemenea unui evantai de carne tânără, neîncepută. Pătrund în ea și mă bucur odată cu ea. Teona geme și tremură. În jurul nostru se aprind focuri aromate, iar pe pereți se preling lacrimi albastre. Gemetele Teonei răsucesc cerceafurile. Continui să frământ trupul ei nelăsând nimic neatins, nici sânii, nici buzele, nici coapsele, nici cele mai ascunse locuri ale altarului.
-Mă iubești?, întreabă ea. Am început să curg. Îmi vine să plâng și să râd. În jurul nostru, totul este alb și roșu, iar eu mă simt ca și cum ar fi trecut peste mine norii care aleargă deasupra satului tău. Sunt udă și nerușinată. Eu te iubesc.
O cred. O ridic din pat și o duc în brațe până la fereastră. Deschid poarta către întuneric și stăm așa goi, privind noaptea, ascultându-i șoaptele, așteptând ca tot Universul să afle că Teona a devenit femeie. O sărut. Sânii Teonei tresaltă. Trupul ei se lipește de mine și intru în ea din nou, flămând, gata să rup din tinerețea ei iluzie după iluzie. Teona geme atât de tare încât apele albe ale trupului nostru țâșnesc simultan acoperindu-ne nuditatea cu apa nașterii și a iubirii fără de păcat .
Dimineața a venit agresivă și a schimbat pe Teona într-o femeie fericită. Ne îmbrăcăm pentru nuntă: eu cu o cămașă albă, simplă și pantaloni negri.
-Cam așa se îmbrăcau cei din satul meu, acum vreo treizeci de ani când mergeau la nuntă.
-Nu aveau, țoale țărănești?, întreabă Teona, curioasă.
-Ai văzut prea multe emisiuni folclorice. Nici dracu’ nu poartă haine țărănești de drag. Doar când vine careva să filmeze sau să pozeze pentru ziare.
-Eram sigură. O să fii singurul neîmbrăcat în costum. E tare! Ești cel mai frumos bărbat din lume. Și cel mai simplu în felul tău de a fi.
-Dacă mă lingușești, te încui în cameră.
-Hi, hi, hi.
Teona are accesorii scumpe, foarte scumpe. Își pune pe degete inele care costă cu siguranță o basculantă de bani. Se uită cu atenție în oglindă, pare deja o femeie hotărâtă să învețe cum să lovească, cum să își ascundă rănile și cum să cucerească zidurile de netrecut ale lumii noi.Plecăm ținându-ne de mână, ca doi puștani care merg să își cumpere înghețată de la magazinul din centrul satului. Teona cea mică a devenit femeie, o femeie care pășește asemeni unei regine și vorbește la fel ca o târfă convertită. Nimic mai frumos, nimic mai tentant.
Înainte de a intra în restaurant, Teona îmi spune.
-Peste câțiva ani vreau să mă mărit. O să mă căsătoresc cu cel mai bogat om din lume. O să stau cu el puțin timp și mă voi întoarce bogată cum nu mai e nimeni în țara asta plină de maneliști și gipsani. Știi care va fi primul meu cadou pentru tine?
-Nu prea.
-Ghicește. Sunt tare curioasă ce ai în cap.
-Un milion de para și încă unul.
-Nu, Eduard. Un titlu.
-Cum dracu’ un titlu ?O să fiu campion la fotbal fără să joc? Ca ăia care absolvă facultăți fără să frecventeze cursurile?
-Nuu, un titlu care să îl anexezi numelui tău. Îți voi da titlul de ,,DE MĂLINI’’.
-Păi, astea se găsesc ca domeniile virtuale? Se cumpără și atât?
-Pământ pe lună se cumpără?
-Se.
-Se cumpără și titlurile nobiliare.
-Cine știe ce drac de film expirat ai văzut.
-Bine, mai vorbim noi, cavalere DE MĂLINI.
-Hai la nuntă, prințesă. Lasă titlurile că deja simt cum mi se umflă o amigdală de atâta noblețe.
Intrăm. Mesele au fost așezate cam ca pentru treizeci de perechi. Deși Georgeluș e bogat, se pare că nu a invitat multă lume. Mireasa și mirele apar de undeva din stânga și se opresc în fața noastră prefăcându-se că sunt nemaipomenit de bucuroși. Teona poartă o rochie albă, simplă care numai a rochie de mireasă nu arată. Pe cap are o coroniță din flori albe și roșii. E transpirată și cred că ar avea nevoie de un machiaj nou. Georgeluș e îmbrăcat cu un costum verde, aș putea jura că stofa costumului e asemănătoare cu aia folosită pentru hainele pădurarilor și inginerilor silvici. Georgeluș e un bărbat firav cu părul rar și un pic lung. Poartă ochelari ridicoli, cam cum aveau actorii din filmele regizate de Charlie Chaplin și mustață albă, evident rară.
-Bine ați venit!, spune Georgeluș. Mi-ați plăcut! Frumoasa! O splendoare!
-Bine ați venit!, dragilor, ne spune și mireasa.
Ne strângem mâinile. Georgeluș tușește și scuipatul său ajunge pe cămașa mea, în dreptul inimii.
-Mi-ați plăcut, spune din nou Georgeluș. O splendoare. Frumoasa.
Căutăm masa noastră.
-Cine dracu’ e splendoarea și frumoasa?, întreb pe Teona cea mică. Ăsta vorbește de parcă e robot.
-Nu știu. Am observat că tot așa a vorbit și cu perechea din fața noastră.
-Păi, ăia erau foarte în vârstă.
-Tocmai.
-E îmbrăcat ca un pădurar. Te pomenești că am nimerit la bal mascat în loc de nuntă.
-Tare câh e nunta asta. E lume puțină. Cred că toți mesenii sunt din partea miresei.
-Cam, da.
Ajungem la masa noastră. Acolo e Ioana cu Lucian și încă două doamne neînsoțite. Facem cunoștiință:
-Vio Buzilă, spune o doamnă fălcoasă.
-Dorinuța Maier, se prezintă o doamnă la vreo cincizeci de ani cu un fund cât un frigider de epocă.
Ne așezăm plictisiți alături de ceilalți. Pe masă e băutură și se aduc primele feluri de mâncare. Cele două doamne beau de dușcă palinca ardelenească.
-Păpușă, tu bei palinca ta?, întreabă Dorinuța pe Teona cea mică.
-Nu. Puteți să o luați.
-Danke! Mulțumesc păpușă micuță și gingoloasă.
Mda, am nimerit alături de două femei scârboase la o nuntă de două parale găurite.
-Din cauza ta, Lucian a venit în cămașă. A spus că nu are chef să transpire ca un elefant, așa că urmează exemplul lui Eduard.
Ioana este furioasă. Bănuiesc că nu ținuta soțului ei este cea mai mare supărare a acestei femei deosebit de frumoase ci faptul că am petrecut noaptea alături de Teona cea mică.
-Am adus cu mine și două maieuri. După ce petrecerea e în toi și lumea e amețită îmi dau jos cămașa și îmi pun maieul. Doar e saună aici, ce Dumnezeu.
-Unde naiba ai mai văzut tu nuntași în maieu? Ești normal la cap? Vrei să creadă lumea că faci mișto?
-La câți bani dau, trebuia să îmi aduc și pantaloni scurți. Chiar, ce idee faină ar fi fost. Na, Lucică un maieu că am adus două. Vrei? Peste două ore o să fie ca la nebuni aici.
-Super, Eduard, spune Lucian. Și așa nu are cine să ne vadă. Nu vezi că sunt numai cei din microbuz ? Din partea mirelui nu a venit nimeni.
– O fi orfan sau golan.
-Sau gogoman.
Râdem amândoi ca și când am fi la o agapă, undeva într-o tavernă împuțită printre bețivi și târfe îmbrăcate ciudat.
Mirele a adus doi maneliști grași, cafenii, care întrețin atmosfera. Din când în când, unii dintre meseni fac dedicații și lasă maneliștilor bancnote în euro sau lei.Lucian se ridică de la masă și ajunge imediat lângă unul dintre maneliști. Îi șoptește ceva la ureche, iar manelistul dă din cap cu subînțeles:
-De la Lucian pentru iubita lui sosie, Ioanaaaa cu mesajul : ,,Ai lăv iu mor zen iu nău’’. Haideee, strigă manelistul cafeniu. De la Lucian pentru Eduard, cel mai gothic poet al Universului cu mesajul: ,,Teona, ai lăv iu, uăiiiiii’’. Pentru toți melodia : ,,Mor dușmanii ca castanii’’. Haideee!
-Ce prostalău, se supără Ioana. A dat bani unuia care a zis sosia în loc de soția.
Lucian a scos la dans pe cele două bașoalde de la masa noastră, pe Dorinuța și pe Vio. Maneliștii cântă. Vesurile sunt de tot râsul :mor dușmanii ca castanii/ și dușmancele ca anii/hop, hop, haidaaa/tare mi-e familionul/în oraș numai eu dau tonul/hop, hop haidaaaa/ mor dușmanii ca castanii/iară noi adunăm banii/leuți mulți și euroi/că suntem patroni și noi/hop,hop, haidaaa.
Teona cea mică râde până i se învinețește fața. Se întorc și comesenii noștri. Lucian e transpirat, iar doamnele fălcoase par foarte fericite.
-Bei palinca?, mă întreabă Dorinuța Maier.
-Nu pot. Conduc și nu am voie.
-Atunci, mi-o dați mie?
-Cum să nu?
Ioana se uită la mine, mirată.
-Ce mașină conduci? Tu nu ai nici măcar carnet, dapoi mașină.
-Conduc pe Teona cea mică prin labirintul nopții. E fericită, nu pot să o dezamăgesc.
-Așa e iubitule, spune Teona. Așa e.
Lucian se ridică și îl oprește pe Georgeluș care tocmai venea de pe hol. Îl aduce la masă și începe o discuție cu el.
-Uite!, ne-am gândit să furăm mirele. Știi, e un obicei la nunți. Dacă vrei, te furăm, apoi dăm telefon , ne dă o recompensă simbolică, o sticlă de vin, mă rog, și te aducem înapoi.
-Mi-ați plăcut, spune Georgeluș. O splendoare.
-Ok, atunci, hai. Te ducem într-o cameră de hotel, vrei?
-Frumoasa. Mi-ați plăcut.
Începe să plângă. Scoate mobilul și sună pe cineva.
-Frumoasa, vor să mă fure. Mi-ați plăcut. Ajutor.
La masa noastră apare mireasa și doi chelneri care îl iau de subsiori pe Georgeluș. Teona cea mare îmi spune la ureche:
-E cam retardat, nu îl băga în seamă. Spune-i și lui Lucian. Te iubesc!
Nu pot mânca. E cald și palmele Teonei celei mici caută sub masă locuri răcoroase și atingeri tari. Ceilalți se simt bine. Lucian bea cot la cot cu doamnele fălcoase. Ascult discuția lor:
-Măi Vio, dar tu ești înapoiată pe bune. Eu lucrez în Germania, acolo femeile trecute de patruzeci de ani nu mai au relații cu bărbații.
-Da’ de ce?, întreabă Lucian cu gura plină.
-Nu e cool, domnule. Asta a fost în medieval, în comuna porcmitivă. Acum avem alte mijloace.
-Știu, spune Vio. Sunt și în România, dar nu îmi plac vibratoarele.
-Doamne, Vio Buzilă. Da’ cine vorbește de așa ceva? Vai, da’ tu ieși din casă? Stai numai pe facebook? Ești sclavă de facebook?
-Da, numai pe facebook.
-Măi, Vio Buzilă, la noi în Germania avem câini pentru asta.
-Cum naiba?
-Da, Vio Buzilă, câini, draga mea. Așa cum există câini de urmă, câini de turmă, există și câini vibrator. Îi creștem de mici. În fiecare zi trebuie să ne miroase lenjeria intimă, ca să știi tu, mă înțelegi. Câinele meu are numele Mufy. Dacă vrei să ai parte de el trebuie să porți măcar o zi lenjeria mea intimă. Altfel, te refuză pentru că e fidel. Înțelegi?, tu.
-Port, spune Vio. Cum să nu port.
-Așa. Doar nu o să ne încurcăm cu bărbați buzați, holbați și umflați când îl avem pe Mufy.
-De tine spune, îi zic lui Lucian. Tu ești holbat.Dacă mă uit bine, cred că ești și buzat. Din cauza ta, femeile fălcoase și-au cumpărat câini vibrator.
-Ha, ha, ha, râde Lucian. Măi arătărilor, ia cărați-vă de la masa noastră. Spurcatele dracului!
-Ba, să plecați voi, strigă, Dorinuța Maier. Noi cum îl suportăm pe Doneanu care e pletos și pe tine care ești chel.
-Dacă nu plecați imediat, spune Ioana, sparg masa de capetele voastre. Mama voatră de târfe ordinare.
Nu spun nimic. Maneliștii cântă, iar melodia cretinoidă despre castani: mor dușmanii ca castanii/și dușmancile ca anii/hop, hop, haideee.
Orchestra a tăcut. Urmează dansul mirilor. Cei doi fac câțiva pași, apoi Georgeluș Ioniță strănută. Se oprește și spune tuturor:
-Mi-ați plăcut. O splendoare. Frumoasa.
Mă uit la Teona cea mică și izbucnesc în râs:
-Fix asta ne-a spus și nouă. Ce tăntălău!
Ies și alte perechi la dans. Lucian își dă jos cămașa și trage pe el maieul adus de mine. Și eu fac la fel. Ieșim la dans printre perechi mirosind a transpirație și parfumuri scumpe. Teona cea mică dansează și îmi numără alunițele.
-Da’ multe mai ai!
-Am! Nu o să reușești să le numeri pe toate.
-Poate în cameră, după ce plecăm de aici.
-Încercăm, da.
E greu de respirat. Privesc cum înmuguresc sfârcurile Teonei și înghit în sec. Dacă ar fi după mine, aș pleca în cameră și aș rupe în fâșii întunericul și albul cerceafului. Simt cum sub palmele mele arde focul iadului și al rugurilor pe care s-au topit primii îndrăgostiți ai acestei lumi.
-Ne cheamă mireasa la masă, spune Teona cea mică. Hai să vedem ce se întâmplă.
Ne întoarcem, nu înainte de a auzi :
-De la Vio Buzilă pentru câinele Mufy cu dedicația: și eu te doresc!
Lucian dădea bani maneliștilor, iar aceștia țipau în microfon, deloc uimiți de ciudățenia dedicației.
-De la Dorinuța Maier pentru câinele Mufy cu dedicația: te iubesc Mufy scump, da’ las-o și pe Vio Buzilă măcar oleacă.
-Lucian e nebun, se bucură Teona cea mare. Auzi la el, să dea dedicații pentru câinele Mufy. Vai!, ce golan.
-Se distrează!, răspund transpirat și însetat.. Dacă tot am dat bani. Mai ales eu.
-Chiar, trebuia să oprești măcar o sută de euro.
-Bine că îmi spui abia acum.
-Lasă asta! Uite cu ce se ocupă divinul meu soțior în noaptea nunții. Ce părere ai? Animalul stă pe facebook și postează poezii ale unei doamne. Și culmea, astea două deștepte, Buzilă și Maier comentează. Ia uite ce scriu :
-Vio Buzilă: E problema mea dacă vreau să nunosc și câini. Am cunoscut oameni și nu mi-au plăcut. De ce trebuie să cer voie?
-Ce e aia ,,nunosc’’?, întreb pe Teona.
-E analfabetă, las-o în sânge. Uite și comentariul Dorinuței Maier:
-Dorinuța Maier: Câinii sunt devotați omului. Mufy nu m-a înșelat niciodată deși a avut ocazia, mai ales că am vizitat și zoo.
-Da’ ce legătură au comentariile ăstora cu poezia doamnei pe care o promovează Georgeluș?
-Naiba știe, se miră Teona. L-am întrebat și mi-a răspuns: ,,frumoasa’’.
-Așa da. Sper că ești pregătită de noaptea nunții. O să te pună să arăți petele de pe cerceaf.
-Hai măi, nu fi postmodernist cu mine. De sex cu arătarea asta am eu chef? Fii serios! Vezi că am aflat că va lipsi toată luna septembrie. Pleacă la Tirana cu amanta lui, o babă cheală și fără dinți,
-De ce la Tirana?
-În altă parte îl poate vedea careva. Cine naiba din Bistrița e în luna septembrie la Tirana? Nu riscă să fie pozat și postat pe facebook.
-Și nu ești un pic geloasă?
-Da’ de unde. Abia aștept să plece. Vei veni în vizită, nu-i așa?
-Cred că da, frumoasă mireasă.
-Așa să faci, iubitule. Așa. . .
Lumea începe să plece. Lucian continuă cearta cu doamnele Buzilă și Maier, iar Ioana plânge încet. Maneliștii își strâng instrumentele. Chelnerii debarasează mesele și simt cum o mare povară se ridică de pe umerii Teonei celei mari. Plec și eu alături de Teona cea mică. Femeia tânără se dezbracă în fața ușii:
-Trece-mă în brațe, spune ea.Vrei?
O iau în brațe și o duc dincolo de ușă. Noaptea închide toate ferestrele, toate pleoapele, toate buzele. Teona geme necontenit și îmi cere să îi frământ carnea până la sângerare.
-Vreau să mor asemeni unei corăbii. Ancorează în mine la nesfârșit, strigă ea.
Camera e incredibil de mică. Suntem nevoiți să ne sprijinum de pereți, de ferestre, de coloanele de fum ale închipuirii. Adormim greu, eu apăsând cu buzele sfârcurile tari ale Teonei, ea, așezată peste mine, gata să împletească din părul meu, armură căpruie pentru a înfrunta zilele în care îmbrățișările mele vor lipsi.
Dimineața aduce microbuzul hârbuit în fața hotelului. Vorbesc cu Teona cea mare. E supărată, foarte supărată.
-Cretinul se dezbracă, apoi dă la o parte hainele de pe mine. Se așază pe mine și nu face nimic.Spune :,,Frumoasa, mi-ați plăcut’’. Țip la el, degeaba. Se ridică și se duce la un dulap, bagă în el câteva pastile, apoi repetă aventura și zice iar: Mi-ați plăcut, frumoasa.’’. Cred că e retardat
-Da’, dar e și bogat. Aia e!
-Dacă m-aș întoarce să culeg cireșele Ioanei? Ai vrea?
-Aș vrea, dar e prima zi a ta ca doamna Ioniță. Poate la anul.
-Să nu o lași pe Teona cea mică să le culeagă. Te implor, Eduard. Să nu o lași.
Urc în microbuz. Teona cea mică se ghemuie lângă mine. Plecăm, nu înainte de a face cu mâna celei mai triste mirese din lume.
-Mă lași să culeg cireșe, întreabă Teona cea mică? Din cireșul ăla mic, nu din cel de pe hat.Mă lași?
-Da, fată frumoasă, te las.
Mă sărută. Sfinții își ascund ochii pentru ca nimeni să nu le vadă bucuria. Îngerul de pază scoate apă rece de la fântâna cu roată de lemn. Mă așteaptă. Știe că bărbații fericiți nu rămân mai mult de două nopți în brațele femeilor cu nume de cireș necules.
EMITENT: ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE
PUBLICAT IN: Brosura din 10 decembrie 1948
La 10 decembrie 1948, Adunarea Generala a O.N.U. a adoptat si proclamat Declaratia universala
a drepturilor omului. Dupa acest act istoric, Adunarea Generala a recomandat statelor membre sa nu
precupeteasca nici unul din mijloacele care le stau la dispozitie pentru a publica in mod solemn
textul Declaratiei si “pentru a face astfel ca el sa fie distribuit, afisat, citit si comentat, in principal in
scoli si in alte institutii de invatamint, indiferent de statutul politic al tarilor sau teritoriilor”.
PREAMBUL
Considerind ca recunoasterea demnitatii inerente tuturor membrilor familiei umane si a
drepturilor lor egale si inalienabile constituie fundamentul libertatii, dreptatii si pacii in lume,
Considerind ca ignorarea si dispretuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie care revolta
constiinta omenirii si ca faurirea unei lumi in care fiintele umane se vor bucura de libertatea
cuvintului si a convingerilor si vor fi eliberate de teama si mizerie a fost proclamata drept cea mai
inalta aspiratie a oamenilor,
Considerind ca este esential ca drepturile omului sa fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul
sa nu fie silit sa recurga, ca solutie extrema, la revolta impotriva tiraniei si asupririi,
Considerind ca este esential a se incuraja dezvoltarea relatiilor prietenesti intre natiuni,
Considerind ca in Carta popoarele Organizatiei Natiunilor Unite au proclamat din nou credinta
lor in drepturile fundamentale ale omului, in demnitatea si in valoarea persoanei umane, drepturi
egale pentru barbati si femei si ca au hotarit sa favorizeze progresul social si imbunatatirea
conditiilor de viata in cadrul unei libertati mai mari,
Considerind ca statele membre s-au angajat sa promoveze in colaborare cu Organizatia Natiunilor
Unite respectul universal si efectiv fata de drepturile omului si libertatile fundamentale, precum si
respectarea lor universala si efectiva,
Considerind ca o conceptie comuna despre aceste drepturi si libertati este de cea mai mare
importanta pentru realizarea deplina a acestui angajament,
ADUNAREA GENERALA
proclama Prezenta declaratie universala a drepturilor omului, ca ideal comun spre care trebuie sa
tinda toate popoarele si toate natiunile, pentru ca toate persoanele si toate organele societatii sa se
straduiasca, avind aceasta declaratie permanent in minte, ca prin invatatura si educatie sa dezvolte
respectul pentru aceste drepturi si libertati si sa asigure prin masuri progresive de ordin national si
international, recunoasterea si aplicarea lor universala si efectiva, atit in sinul popoarelor statelor
membre, cit si al celor din teritoriile aflate sub jurisdictia lor.
ART. 1
Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi.
Ele sint inzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unele fata de altele in spiritul
fraternitatii.
ART. 2
Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si libertatile proclamate in prezenta declaratie fara
nici un fel de deosebire ca, de pilda, deosebirea de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica
sau orice alta opinie, de origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice alte imprejurari. In
afara de aceasta, nu se va face nici o deosebire dupa statutul politic, juridic sau international al tarii
sau al teritoriului de care tine o persoana, fie ca aceasta tara sau teritoriu sint independente, sub
tutela, neautonome sau supuse vreunei alte limitari de suveranitate.
ART. 3
Orice fiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei sale.
ART. 4
Nimeni nu va fi tinut in sclavie, nici in servitute: sclavajul si comertul cu sclavi sint, interzise sub
toate formele lor.
ART. 5
Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.
ART. 6
Fiecare om are dreptul sa i se recunoasca pretutindeni personalitatea juridica.
ART. 7
Toti oamenii sint egali in fata legii si au, fara nici o deosebire, dreptul la o egala protectie a legii.
Toti oamenii au dreptul la o protectie egala impotriva oricarei discriminari care ar viola prezenta
declaratie si impotriva oricarei provocari la o asemenea discriminare.
ART. 8
Orice persoana are dreptul la satisfactia efectiva din partea instantelor juridice nationale
competente impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce-i sint recunoscute prin
constitutie sau lege.
ART. 9
Nimeni nu trebuie sa fie arestat, detinut sau exilat in mod arbitrar.
ART. 10
Orice persoana are dreptul in deplina egalitate de a fi audiata in mod echitabil si public de catre
un tribunal independent si impartial care va hotari fie asupra drepturilor si obligatiilor sale, fie
asupra temeiniciei oricarei acuzari in materie penala indreptata impotriva sa.
ART. 11
1. Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa
nevinovata pina cind vinovatia sa va fi stabilita in mod legal in cursul unui proces public in care iau
fost asigurate toate garantiile necesare apararii sale.
2. Nimeni nu va fi condamnat pentru actiuni sau omisiuni care nu constituiau, in momentul cind
au fost comise, un act cu caracter penal conform dreptului international sau national. De asemenea,
nu se va aplica nici o pedeapsa mai grea decit aceea care era aplicabila in momentul cind a fost
savirsit actul cu caracter penal.
ART. 12
Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare in viata sa personala, in familia sa, in domiciliul lui
sau in corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei si reputatiei sale. Orice persoana are dreptul
la protectia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.
ART. 13
1. Orice persoana are dreptul de a circula in mod liber si de a-si alege resedinta in interiorul
granitelor unui stat.
2. Orice persoana are dreptul de a parasi orice tara, inclusiv a sa, si de a reveni in tara sa.
ART. 14
1. In caz de persecutie, orice persoana are dreptul de a cauta azil si de a beneficia de azil in alte
tari.
2. Acest drept nu poate fi invocat in caz de urmarire ce rezulta in mod real dintr-o crima de drept
comun sau din actiuni contrare scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite.
ART. 15
1. Orice persoana are dreptul la o cetatenie.
2. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa sau de dreptul de a-si schimba
cetatenia.
ART. 16
1. Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce
priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. Ei au
drepturi egale la contractarea casatoriei, in decursul casatoriei si la desfacerea ei.
2. Casatoria nu poate fi incheiata decit cu consimtamintul liber si deplin al viitorilor soti.
3. Familia constituie elementul natural, si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din
partea societatii si a statului.
ART. 17
1. Orice persoana are dreptul la proprietate, atit singura, cit si in asociatie cu altii.
2. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa.
ART. 18
Orice om are dreptul la libertatea gindirii, de constiinta si religie; acest drept include libertatea de
a-si schimba religia sau convingerea, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea,
singur sau impreuna cu altii, atit in mod public, cit si privat, prin invatatura, practici religioase, cult
si indeplinirea riturilor.
ART. 19
Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; acest drept include libertatea de a avea
opinii fara imixtiune din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspindi informatii
si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat.
ART. 20
1. Orice persoana are dreptul la libertatea de intrunire si de asociere pasnica.
2. Nimeni nu poate fi silit sa faca parte dintr-o asociatie.
ART. 21
1. Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii sale, fie
direct, fie prin reprezentanti liber alesi.
2. Orice persoana are dreptul de acces egal la functiile publice din tara sa.
3. Vointa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat; aceasta vointa trebuie sa fie
exprimata prin alegeri nefalsificate, care sa aiba loc in mod periodic prin sufragiu universal, egal si
exprimat prin vot secret sau urmind o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului.
ART. 22
Orice persoana, in calitatea sa de membru al societatii, are dreptul la securitatea sociala; ea este
indreptatita ca prin efortul national si colaborarea internationala, tinindu-se seama de organizarea si
resursele fiecarei tari, sa obtina realizarea drepturilor economice, sociale si culturale indispensabile
pentru demnitatea sa si libera dezvoltare a personalitatii sale.
ART. 23
1. Orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale, la conditii echitabile si
satisfacatoare de munca, precum si la ocrotirea impotriva somajului.
2. Toti oamenii, fara nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru munca egala.
3. Orice om care munceste are dreptul la o retribuire echitabila si satisfacatoare care sa-i asigure
atit lui, cit si familiei sale, o existenta conforma cu demnitatea umana si completata, la nevoie, prin
alte mijloace de protectie sociala.
4. Orice persoana are dreptul de a intemeia sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apararea
intereselor sale.
ART. 24
Orice persoana are dreptul la odihna si recreatie, inclusiv la o limitare rezonabila a zilei de munca
si la concedii periodice platite.
ART. 25
1. Orice om are dreptul la un nivel de trai care sa-i asigure sanatatea si bunastarea lui si familiei
sale, cuprinzind hrana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala, precum si serviciilor sociale
necesare; el are dreptul la asigurare in caz de somaj, boala, invaliditate, vaduvie, batrinete sau in
celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta, in urma unor imprejurari independente de
vointa sa.
2. Mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire deosebite. Toti copiii, fie ca sint nascuti in
cadrul unei casatorii sau in afara acesteia, se bucura de aceeasi protectie sociala.
ART. 26
1. Orice persoana are dreptul la invatatura. Invatamintul trebuie sa fie gratuit, cel putin in ceea ce
priveste invatamintul elementar si general. Invatamintul tehnic si profesional trebuie sa fie la
indemina tuturor, iar invatamintul superior trebuie sa fie de asemenea egal, accesibil tuturora, pe
baza de merit.
2. Invatamintul trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatii umane si intarirea
respectului fata de drepturile omului si libertatile fundamentale. El trebuie sa promoveze
intelegerea, toleranta, prietenia intre toate popoarele si toate grupurile rasiale sau religioase, precum
si dezvoltarea activitatii Organizatiei Natiunilor Unite pentru mentinerea pacii.
3. Parintii au dreptul de prioritate in alegerea felului de invatamint pentru copiii lor minori.
ART. 27
1. Orice persoana are dreptul de a lua parte in mod liber la viata culturala a colectivitatii, de a se
bucura de arte si de a participa la progresul stiintific si la binefacerile lui.
2. Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale si materiale care decurg din orice lucrare
stiintifica, literara sau artistica al carei autor este.
ART. 28
Orice persoana are dreptul la o orinduire sociala si internationala in care drepturile si libertatile
expuse in prezenta declaratie pot fi pe deplin infaptuite.
ART. 29
1. Orice persoana are indatoriri fata de colectivitate, deoarece numai in cadrul acesteia este
posibila dezvoltarea libera si deplina a personalitatii sale.
2. In exercitarea drepturilor si libertatilor sale, fiecare om nu este supus decit numai ingradirilor
stabilite prin lege, exclusiv in scopul de a asigura cuvenita recunoastere si respectare a drepturilor si
libertatilor altora si ca sa fie satisfacute justele cerinte ale moralei, ordinii publice si bunastarii
generale intr-o societate democratica.
3. Aceste drepturi si libertati nu vor putea fi in nici un caz exercitate contrar scopurilor si
principiilor Organizatiei Natiunilor Unite.
ART. 30
Nici o dispozitie a prezentei Declaratii nu poate fi interpretata ca implicind pentru vreun stat,
grupare sau persoana dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a savirsi vreun act indreptat spre
desfiintarea unor drepturi sau libertati enuntate in prezenta declaratie.
Evenimente
63 î.Hr.: Cicero ține ultimul său discurs îndreptat împotriva lui Lucius Sergius Catilina.
1484: Papa Inocențiu al VIII-lea emite bula papală Summis desiderantes affectibus împotriva magiei și vrăjitoriei.
1492: Cristofor Columb a devenit primul european care a ajuns în insula Hispaniola (astăzi Haiti și Republica Dominicană).
1560: În Franța regele Francisc al II-lea moare și este succedat de Carol al IX-lea.
1590: Niccolò Sfondrati devine Papa Grigore al XIV-lea.
1703: Johann Sachs von Harteneck, primarul Sibiului este decapitat, după ce a criticat faptul că sașii, care reprezentau 10% din populația Transilvaniei, plăteau 60% din taxele percepute în principat.
1757: Prusacii conduși de Frederick cel Mare au învins o armată austriacă în bătălia de la Leuthen, în cadrul Războiului de Șapte Ani.
1848: Președintele american James Knox Polk a declanșat celebra “goană dupa aur”, după ce a anunțat descoperirea de mari zăcăminte cu acest metal prețios în California.
1857: A apărut la București gazeta politică și literară “Naționalul”.
1864: Alexandru Ioan Cuza promulgă legea instrucțiunii, prima lege prin care învățământul era organizat în mod unitar și erau stabiliți anii de studiu: învățământul primar, de patru ani, gratuit și obligatoriu, cel secundar, de șapte ani și universitar, de trei ani.
1872: Brigatina “Mary Celeste”, aflată sub pavilion american, a fost găsită acostată pe costele Portugaliei, toți membrii echipajului fiind dați dispăruți.
1931: Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova a fost distrusă la ordinul lui Stalin.
1933: În SUA se încheie prohibiția. Decretată la 16 ian. 1920, prin aplicarea celui de–al 18–lea Amendament al Constituției SUA, care condamnă producerea, transportul sau comercializarea alcoolului, prohibiția nu a determinat, așa cum se dorise, o îmbunătățire a vieții sociale și economice, fiind marcată de corupție, crime și ilegalități.
1936: Uniunea Sovietică adoptă o nouă constituție.
1940: Într–o scrisoare adresată lui Ion Antonescu, C.I.C.Brătianu îi cerea generalului să pună capăt dezordinii create de legionari, dezordine ce ar putea amenința chiar independența țării
1941: Al Doilea Război Mondial: Marea Britanie declară război Finlandei, Ungariei și României.
2001: A avut loc ceremonia de inaugurare a noului edificiu al Bibliotecii Academiei Române, cu o suprafață de aproximativ 16.000 mp.
2013: Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că textul Declarației de Independență, în care „limba română” este calificată drept limbă oficială a Republicii Moldova, prevalează asupra textului Constituției, care folosește denumirea de „limbă moldovenească”, deschizând calea pentru uzul oficial al denumirii de ”limbă română” în actele oficiale și în administrația de stat.
Aniversări
1443: Papa Iulius al II-lea (d. 1513)
1782: Martin Van Buren, politician american, al 8-lea președinte al SUA (d. 1862 )
1859: Nicolae Petrașcu, critic literar și prozator român (d. 1944)
1867: Józef Piłsudski, politician polonez (d. 1935)
1868: Arnold Sommerfeld, fizician și matematician german (d. 1951)
1885: Ernest Cormier, inginer și arhitect canadian (d. 1980)
1890: Fritz Lang, regizor de film (d.1976)
1901: Walt Disney, desenator, regizor și producător de film animat american (d. 1966)
1901: Werner Heisenberg, fizician, laureat al Premiului Nobel în 1932 (d. 1976)
1903: Cecil Frank Powell, fizician englez, laureat Nobel (d. 1969)
1905: Otto Preminger, regizor de film de origine austriacă (d. 1986)
1906: Nicolae Herescu, poet, traducător, eseist român (d. 1961)
1911: Alfred Manessier, pictor francez (d. 1993)
1927: Bhumibol Adulyadej, actualul rege al Thailandei
1932: Sheldon Lee Glashow, fizician american, laureat Nobel
1943: Nicolae Văcăroiu, politician român, prim-ministru al României
1946: Jose Carreras, tenor spaniol
Sărbători
Sf. Sava cel Sfințit; Sf. Mc. Atanasie; Cuv. Nectarie (calendar creștin-ortodox)
Sf. Sava (calendar romano-catolic)
Sf. Ioan Damaschinul, Sf. Sava cel Sfințit (calendar greco-catolic)
Ziua internațională a voluntarilor Națiunilor Unite în slujba dezvoltării economice și sociale
