Departe de Troia

DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI din 10 decembrie 1948

EMITENT: ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE
PUBLICAT IN: Brosura din 10 decembrie 1948
La 10 decembrie 1948, Adunarea Generala a O.N.U. a adoptat si proclamat Declaratia universala
a drepturilor omului. Dupa acest act istoric, Adunarea Generala a recomandat statelor membre sa nu
precupeteasca nici unul din mijloacele care le stau la dispozitie pentru a publica in mod solemn
textul Declaratiei si “pentru a face astfel ca el sa fie distribuit, afisat, citit si comentat, in principal in
scoli si in alte institutii de invatamint, indiferent de statutul politic al tarilor sau teritoriilor”.
PREAMBUL
Considerind ca recunoasterea demnitatii inerente tuturor membrilor familiei umane si a
drepturilor lor egale si inalienabile constituie fundamentul libertatii, dreptatii si pacii in lume,
Considerind ca ignorarea si dispretuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie care revolta
constiinta omenirii si ca faurirea unei lumi in care fiintele umane se vor bucura de libertatea
cuvintului si a convingerilor si vor fi eliberate de teama si mizerie a fost proclamata drept cea mai
inalta aspiratie a oamenilor,
Considerind ca este esential ca drepturile omului sa fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul
sa nu fie silit sa recurga, ca solutie extrema, la revolta impotriva tiraniei si asupririi,
Considerind ca este esential a se incuraja dezvoltarea relatiilor prietenesti intre natiuni,
Considerind ca in Carta popoarele Organizatiei Natiunilor Unite au proclamat din nou credinta
lor in drepturile fundamentale ale omului, in demnitatea si in valoarea persoanei umane, drepturi
egale pentru barbati si femei si ca au hotarit sa favorizeze progresul social si imbunatatirea
conditiilor de viata in cadrul unei libertati mai mari,
Considerind ca statele membre s-au angajat sa promoveze in colaborare cu Organizatia Natiunilor
Unite respectul universal si efectiv fata de drepturile omului si libertatile fundamentale, precum si
respectarea lor universala si efectiva,
Considerind ca o conceptie comuna despre aceste drepturi si libertati este de cea mai mare
importanta pentru realizarea deplina a acestui angajament,
ADUNAREA GENERALA
proclama Prezenta declaratie universala a drepturilor omului, ca ideal comun spre care trebuie sa
tinda toate popoarele si toate natiunile, pentru ca toate persoanele si toate organele societatii sa se
straduiasca, avind aceasta declaratie permanent in minte, ca prin invatatura si educatie sa dezvolte
respectul pentru aceste drepturi si libertati si sa asigure prin masuri progresive de ordin national si
international, recunoasterea si aplicarea lor universala si efectiva, atit in sinul popoarelor statelor
membre, cit si al celor din teritoriile aflate sub jurisdictia lor.
ART. 1
Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi.
Ele sint inzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unele fata de altele in spiritul
fraternitatii.
ART. 2
Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si libertatile proclamate in prezenta declaratie fara
nici un fel de deosebire ca, de pilda, deosebirea de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica
sau orice alta opinie, de origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice alte imprejurari. In
afara de aceasta, nu se va face nici o deosebire dupa statutul politic, juridic sau international al tarii
sau al teritoriului de care tine o persoana, fie ca aceasta tara sau teritoriu sint independente, sub
tutela, neautonome sau supuse vreunei alte limitari de suveranitate.
ART. 3
Orice fiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei sale.
ART. 4
Nimeni nu va fi tinut in sclavie, nici in servitute: sclavajul si comertul cu sclavi sint, interzise sub
toate formele lor.
ART. 5
Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.
ART. 6
Fiecare om are dreptul sa i se recunoasca pretutindeni personalitatea juridica.
ART. 7
Toti oamenii sint egali in fata legii si au, fara nici o deosebire, dreptul la o egala protectie a legii.
Toti oamenii au dreptul la o protectie egala impotriva oricarei discriminari care ar viola prezenta
declaratie si impotriva oricarei provocari la o asemenea discriminare.
ART. 8
Orice persoana are dreptul la satisfactia efectiva din partea instantelor juridice nationale
competente impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce-i sint recunoscute prin
constitutie sau lege.
ART. 9
Nimeni nu trebuie sa fie arestat, detinut sau exilat in mod arbitrar.
ART. 10
Orice persoana are dreptul in deplina egalitate de a fi audiata in mod echitabil si public de catre
un tribunal independent si impartial care va hotari fie asupra drepturilor si obligatiilor sale, fie
asupra temeiniciei oricarei acuzari in materie penala indreptata impotriva sa.
ART. 11
1. Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa
nevinovata pina cind vinovatia sa va fi stabilita in mod legal in cursul unui proces public in care iau
fost asigurate toate garantiile necesare apararii sale.
2. Nimeni nu va fi condamnat pentru actiuni sau omisiuni care nu constituiau, in momentul cind
au fost comise, un act cu caracter penal conform dreptului international sau national. De asemenea,
nu se va aplica nici o pedeapsa mai grea decit aceea care era aplicabila in momentul cind a fost
savirsit actul cu caracter penal.
ART. 12
Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare in viata sa personala, in familia sa, in domiciliul lui
sau in corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei si reputatiei sale. Orice persoana are dreptul
la protectia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.
ART. 13
1. Orice persoana are dreptul de a circula in mod liber si de a-si alege resedinta in interiorul
granitelor unui stat.
2. Orice persoana are dreptul de a parasi orice tara, inclusiv a sa, si de a reveni in tara sa.
ART. 14
1. In caz de persecutie, orice persoana are dreptul de a cauta azil si de a beneficia de azil in alte
tari.
2. Acest drept nu poate fi invocat in caz de urmarire ce rezulta in mod real dintr-o crima de drept
comun sau din actiuni contrare scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite.
ART. 15
1. Orice persoana are dreptul la o cetatenie.
2. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa sau de dreptul de a-si schimba
cetatenia.
ART. 16
1. Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce
priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. Ei au
drepturi egale la contractarea casatoriei, in decursul casatoriei si la desfacerea ei.
2. Casatoria nu poate fi incheiata decit cu consimtamintul liber si deplin al viitorilor soti.
3. Familia constituie elementul natural, si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din
partea societatii si a statului.
ART. 17
1. Orice persoana are dreptul la proprietate, atit singura, cit si in asociatie cu altii.
2. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa.
ART. 18
Orice om are dreptul la libertatea gindirii, de constiinta si religie; acest drept include libertatea de
a-si schimba religia sau convingerea, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea,
singur sau impreuna cu altii, atit in mod public, cit si privat, prin invatatura, practici religioase, cult
si indeplinirea riturilor.
ART. 19
Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; acest drept include libertatea de a avea
opinii fara imixtiune din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspindi informatii
si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat.
ART. 20
1. Orice persoana are dreptul la libertatea de intrunire si de asociere pasnica.
2. Nimeni nu poate fi silit sa faca parte dintr-o asociatie.
ART. 21
1. Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii sale, fie
direct, fie prin reprezentanti liber alesi.
2. Orice persoana are dreptul de acces egal la functiile publice din tara sa.
3. Vointa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat; aceasta vointa trebuie sa fie
exprimata prin alegeri nefalsificate, care sa aiba loc in mod periodic prin sufragiu universal, egal si
exprimat prin vot secret sau urmind o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului.
ART. 22
Orice persoana, in calitatea sa de membru al societatii, are dreptul la securitatea sociala; ea este
indreptatita ca prin efortul national si colaborarea internationala, tinindu-se seama de organizarea si
resursele fiecarei tari, sa obtina realizarea drepturilor economice, sociale si culturale indispensabile
pentru demnitatea sa si libera dezvoltare a personalitatii sale.
ART. 23
1. Orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale, la conditii echitabile si
satisfacatoare de munca, precum si la ocrotirea impotriva somajului.
2. Toti oamenii, fara nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru munca egala.
3. Orice om care munceste are dreptul la o retribuire echitabila si satisfacatoare care sa-i asigure
atit lui, cit si familiei sale, o existenta conforma cu demnitatea umana si completata, la nevoie, prin
alte mijloace de protectie sociala.
4. Orice persoana are dreptul de a intemeia sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apararea
intereselor sale.
ART. 24
Orice persoana are dreptul la odihna si recreatie, inclusiv la o limitare rezonabila a zilei de munca
si la concedii periodice platite.
ART. 25
1. Orice om are dreptul la un nivel de trai care sa-i asigure sanatatea si bunastarea lui si familiei
sale, cuprinzind hrana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala, precum si serviciilor sociale
necesare; el are dreptul la asigurare in caz de somaj, boala, invaliditate, vaduvie, batrinete sau in
celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta, in urma unor imprejurari independente de
vointa sa.
2. Mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire deosebite. Toti copiii, fie ca sint nascuti in
cadrul unei casatorii sau in afara acesteia, se bucura de aceeasi protectie sociala.
ART. 26
1. Orice persoana are dreptul la invatatura. Invatamintul trebuie sa fie gratuit, cel putin in ceea ce
priveste invatamintul elementar si general. Invatamintul tehnic si profesional trebuie sa fie la
indemina tuturor, iar invatamintul superior trebuie sa fie de asemenea egal, accesibil tuturora, pe
baza de merit.
2. Invatamintul trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatii umane si intarirea
respectului fata de drepturile omului si libertatile fundamentale. El trebuie sa promoveze
intelegerea, toleranta, prietenia intre toate popoarele si toate grupurile rasiale sau religioase, precum
si dezvoltarea activitatii Organizatiei Natiunilor Unite pentru mentinerea pacii.
3. Parintii au dreptul de prioritate in alegerea felului de invatamint pentru copiii lor minori.
ART. 27
1. Orice persoana are dreptul de a lua parte in mod liber la viata culturala a colectivitatii, de a se
bucura de arte si de a participa la progresul stiintific si la binefacerile lui.
2. Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale si materiale care decurg din orice lucrare
stiintifica, literara sau artistica al carei autor este.
ART. 28
Orice persoana are dreptul la o orinduire sociala si internationala in care drepturile si libertatile
expuse in prezenta declaratie pot fi pe deplin infaptuite.
ART. 29
1. Orice persoana are indatoriri fata de colectivitate, deoarece numai in cadrul acesteia este
posibila dezvoltarea libera si deplina a personalitatii sale.
2. In exercitarea drepturilor si libertatilor sale, fiecare om nu este supus decit numai ingradirilor
stabilite prin lege, exclusiv in scopul de a asigura cuvenita recunoastere si respectare a drepturilor si
libertatilor altora si ca sa fie satisfacute justele cerinte ale moralei, ordinii publice si bunastarii
generale intr-o societate democratica.
3. Aceste drepturi si libertati nu vor putea fi in nici un caz exercitate contrar scopurilor si
principiilor Organizatiei Natiunilor Unite.
ART. 30
Nici o dispozitie a prezentei Declaratii nu poate fi interpretata ca implicind pentru vreun stat,
grupare sau persoana dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a savirsi vreun act indreptat spre
desfiintarea unor drepturi sau libertati enuntate in prezenta declaratie.

Declarația de unire a Bucovinei cu România din 15/28 noiembrie 1918

Congresul general al Bucovinei, întrunit azi, joi, în 15/28 noiembrie 1918 în sala sinodală din Cernăuți, considerând că, de la fundarea principatelor române, Bucovina, care cuprinde vechile ținuturi ale Sucevii și Cernăuților, au făcut pururea parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat de stat:Considerând că în cuprinsul hotarelor acestei țări se găsește vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropnițele domnești de la Rădăuți, Putna și Sucevița, precum și multe alte urme și amintiri scumpe din trecutul Moldovei;

considerând că fii ai acestei țări, umăr la umăr cu frații lor din Moldova și sub conducerea acelorași domnitori, au apărat de a lungul veacurilor ființa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară și a cotropirii păgâne;

considerând că în 1744, prin vicleșug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei și cu de-a-sila alipită coroanei Habsburgice; considerând că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferințele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naționale și care prin strâmbătăți și persecuții căuta să-i înstrăineze firea și să învrăjbească celelalte neamuri, cu cari el voiește să trăiască ca frate; considerând că, în scurgere de 144 de ani, Bucovinenii au luptat ca niște mucenici pe toate câmpiile de bătălie în Europa sub steag străin pentru menținerea, slava și mărirea asupritorilor lor, și că ei drept răsplată aveau să îndure micșorarea drepturilor moștenite, izgonirea limbii lor din viața publică, din școală și chiar din biserică;

considerând că în același timp poporul băștinaș a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogățiile izvoarelor de câștig ale acestei țări și despuiat în mare parte de vechea sa moștenire; considerând că, cu toate acestea, Bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, așteptat cu atâta dor și suferință, va sosi și că moștenirea lor stăbună, tăiată prin granițele nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ștefan, și că au nutrit veșnic credința că marele vis al neamului se va înfăptui, când se vor uni toate țările române dintre Nistru și Tisa într-un stat național unitar;

constată că ceasul acesta mare a sunat!

Astăzi, când după sforțări și jertfe uriașe din partea României și a puternicilor și nobililor ei aliați, s-au întronat în lume principiile de drept și umanitate pentru toate neamurile, și când în urma loviturilor zdrobitoare monarhia austro-ungară s-a zguduit în temeliile ei și s-a prăbușit și toate neamurile încătușate în cuprinsul ei și-au câștigat dreptul de liberă hotărâre de sine, cel dintâiu gând al Bucovinei dezrobite se îndreaptă către regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea dezrobirii noastre.

Drept aceea noi, Congresul general al Bucovinei, întrupând suprema putere a țării și fiind învestiți singuri cu puterea legiuitoare, în numele suveranității naționale, hotărâm:

Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu regatul României”.

Cărțile mele la Ediţia cu numărul 25 a Târgului Internaţional Gaudeamus-14 – 18 noiembrie 2018-

Ediţia cu numărul 25 a Târgului Internaţional Gaudeamus, organizat de Radio România, va avea loc în perioada 14 – 18 noiembrie 2018, în Pavilionul Central Romexpo.
Cărțile mele pot fi găsite la standurile Editurilor Eikon și Tracus Arte.
La standul Editurii Eikon ( standul nr 17):
Mălini-volumul I
Mălini-volumul II
Mălini-volumul III
7,63
Departe de Troia
Sublimare

La standul Editurii Tracus Arte ( standul nr 14)
Jurnalul apelor purpurii
Sacra Erotica

Şarja de la Robăneşti

Robăneşti, 10 noiembrie 1916
110 ,,săbii” românești au atacat o baterie germană.
Iată mărturia lui Alexandru Filitti:
,, „Luându-mi revolverul în mână, gest pe care l-a urmat şi sergentul Donici ce se afla lângă mine, îmi împrăştiai cele două plutoane pe un singur rând, la intervale mărite şi comandai:«Pentru atac, lancea-n cumpănire, Marş-Marş!». Soldaţii se reped asupra inamicului în strigăte de «Ura!». Când apar pe creastă cu escadronul văd cam la 150 de metri înaintea mea inamicul înspăimântat retrăgându-şi bateria în grabă de pe poziţie în vale spre şoseaua Craiovei, în dosul infanteriei. Escadronul meu urmăreşte în pantă, dar ce folos. Ne găseam încadraţi de trei mitraliere ce din flancul drept trăgeau de pe o şiră de paie şi de o companie de infanterie, cu un rând în genunchi şi altul în picioare, care ne-a făcut imediat faţă din şanţul şoselei Craiovei. Întorcându-mi privirea în cursul atacului, văd cum soldaţii mei cad ca spicele şi ordon mărirea galopului. În momentul acela am zărit încă şi pentru ultima oară pe Donici lângă mine. Culcat pe gâtul irlandezului meu «Cher Ami», care parcă înţelegea gravitatea momentului, măresc galopul pentru a ajunge mai repede asupra infanteriei duşmane. La aproximativ 40 de metri de ţintă un glonţ de armă mă loveşte în genunchiul stâng. În această clipă, dându-mi seama că trupa nu va mai putea conta pe mine, îmi întorc încă o dată capul, pentru a reînnoi avântul, însă nu văd în urma mea decât câmpul presărat cu cadavre şi ca singur însoţitor un cal fără călăreţ. O granată de mână vine de-mi loveşte calul la 15 paşi de infanteria ce atacam şi cădem unul lângă altul. Escadronul, conform ordinului primit, şi-a îndeplinit misiunea”. („Viitorul”, 5 decembrie 1923)”
Bateria germană s-a retras, dar 94 din cei 110 români au căzut la datorie.


Iuliu Roşca alături de sora sa, Ersilia, în anul 1908


Locotenentul Iuliu Roşca

Să nu uităm!

9 Octombrie

Evenimente

768: După moartea lui Pepin cel Scurt, o adunare îi alege pe fii acestuia, Carol și Carloman, ca regi al Imperiului Carolingian.
1003: Exploratorul viking Leif Erikson sosește în L’Anse aux Meadows, Canada și devine primul european cunoscut care ajunge în America de Nord.
1495: Ludovic Maurul, regele Neapolelui, recunoaște drepturile regelui Franței, Carol al VIII-lea, asupra Milanului, în urma semnării tratatului de la Vercelli.
1514: La Abbeville, Franța, are loc căsătoria regelui Ludovic al XII-lea al Franței cu cea de-a treia soție, Maria Tudor, sora regelui Henric al VIII-lea al Angliei.
1582: Datorită implementării calendarului gregorian, această zi din acest an nu există în Italia, Polonia, Portugalia și Spania.
1760: În Războiul de Șapte Ani, trupele rusești invadează Berlinul.
1799: Scufundarea HMS Lutine, cu pierderea a 240 de bărbați și a unei încărcături în valoare de 1.200.000 £.
1829: Un grup de alpiniști condus de Friedrich Parrot, reușesc prima ascensiune a muntelui Ararat.
1831: Este asasinat Ioannis Kapodistrias, primul președinte al Republicii Elene, unul dintre artizanii luptei de eliberare a grecilor de sub dominația otomană.
1871: A fost declanșat cel mai mare incendiu care a cuprins vreodată orașul Chicago.
1888: Monumentul Washington, la acea vreme cea mai înaltă structură din lume, a fost deschisă oficial publicului la Washington, DC, SUA.
1915: Primul Război Mondial: Cucerirea orașului Belgrad de către trupele germane și austriece.
1934: Regele Iugoslaviei Alexandru I al Iugoslaviei a fost asasinat la Marsilia de un militant extremist bulgar.
1944: Al Doilea Război Mondial: Germania: Orașul Hanovra este atacat de avioanele diviziei 156 britanice și este distrus 80-90%.
1962: Uganda devine republică.
1967: Che Guevara a fost executat în Bolivia la o zi după ce a fost prins.
1970: A fost inaugurată “Uzina de cinescoape”, în zona industrială Pipera, din București.
1971: La Karl-Marx-Stadt s-a dezvelit monumentul de șase metri înălțime care îl reprezintă pe Karl Marx.
1989: În Leipzig are loc cea mai mare „Demonstrație de luni” cu aproape 70.000 de participanți. La demonstrație nu se ajunge la temutele acțiuni armate împotriva demonstranților, astfel începe schimbarea regimului politic al RDG-ului.
2000: Văduva lui John Lennon, Yoko Ono, a inaugurat la Tokyo primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formației Beatles.
2004: Pentru prima dată au loc alegeri democratice în Afganistan.
2006: Coreea de Nord a anunțat că a efectuat o explozie nucleară subterană de încercare, în ciuda îngrijorării comunității internaționale și a avertizărilor ONU.

Aniversări
1261: Regele Denis al Portugaliei (d. 1325)
1757: Regele Carol al X-lea al Franței (d. 1836)
1782: Lewis Cass, ofițer și om politic american (d. 1866)
1811: Friederike de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg (d. 1902)
1835: Camille Saint-Saëns, muzician francez (d. 1921)
1846: Holger Drachmann, pictor danez (d. 1908)
1852: Hermann Emil Fischer, chimist german, laureat al Premiului Nobel (d. 1919)
1859: Alfred Dreyfus, ofițer francez de origine evreiască condamnat pe nedrept în afacerea Dreyfus (d. 1935)
1873: Karl Schwarzschild, astronom și fizician german (d. 1916)
1879: Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel (d. 1960)
1892: Ivo Andrić, scriitor sârb, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (d. 1975)
1893: Mário de Andrade, poet, prozator, eseist și muzicolog brazilian (d. 1945)
1906: Léopold Sédar Senghor, scriitor și om politic senegalez (d. 2001)
1907: Horst Wessel, ofițer SA nazist german (d. 1930)
1921: Tadeusz Różewicz, scriitor polonez (d. 2014)
1935: Prințul Eduard, Duce de Kent, membru al familiei regale britanice
1937: David Prophet, pilot britanic (d. 1981)
1938: Heinz Fischer, politician austriac, al 11-lea președinte al Austriei
1943: Marius Porumb, critic și istoric de artă român, membru (2009) al Academiei Române
1950: Jody Williams, laureată a Premiului Nobel pentru Pace din anul 1997
1966: David Cameron, politician britanic, prim-ministru al Regatului Unit

Sărbători
calendarul ortodox: Sf. Ap. Iacob al lui Alfeu; Cuv. Andronic și Atanasia
calendarul romano-catolic și anglican: Sfântul Dionisie (Saint Denis), primul episcop al Parisului; Sf. Avraam
Ziua mondială a poștei – La 9 octombrie 1874 a fost înființată Uniunea Generală a Poștelor, devenită, în 1878, Uniunea Poștală Universală (din 1947 – instituție specializată a ONU, cu sediul la Berna). România este membru fondator.
Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului – în această zi, în 1941, a început deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria
Uganda : Ziua națională. Independența față de Marea Britanie (1962)
SUA : Ziua Leif Erikson, pentru a evoca debarcarea primilor europeni (vikingii) pe țărmurile Lumii Noi în anul 1004

18 Septembrie

Evenimente
14: Tiberius este confirmat ca împărat roman de Senatul Roman în urma morții naturale al lui Augustus.
96: Împăratul roman Domițian este asasinat în urma unei conjurații de palat. Va fi succedat de Nerva.
324: Constantin cel Mare l-a învins pe Licinius în bătălia de la Chrysopolis, bătălie ce a adus Imperiul Roman sub controlul lui, și în cele din urmă a dus la creștinarea acestuia.
1180: Filip Augustus devine rege al Franței.
1600: Mihai Viteazul este învins la Mirăslău de generalul Gheorghe Basta.
1714: George I ajunge în Marea Britanie pentru prima dată de când a devenit rege, de la 1 august.
1739: Prin pacea de la Belgrad, Oltenia este reîncorporată Țării Românești.
1809: Se redeschide “The Royal Opera House ” numită pe atunci Theatre Royal cu premiera Macbeth, de William Shakespeare.
1851: A apărut prima ediție a ziarului american The New York Times sub titlul “The New York Daily Times”.
1872: Regele Oscar al II-lea accede la tronul Suediei-Norvegiei.
1879: Prima vizită oficială a principelui Alexandru al Bulgariei în Regatul României (18/30 septembrie – 25 septembrie/7 octombrie).
1904: A apărut, la București, până în anul 1930, săptămânalul umoristic “Furnica”.
1911: Regizorul Grigore Brezeanu a realizat primul film artistic românesc: “Amor fatal”, “dramă sentimentală aranjată pentru cinematograf”. Acesta corespundea aspectelor dominante ale producției mondiale din acea vreme. Din distribuție făceau parte Lucia Sturdza-Bulandra, Tony Bulandra, A. Barbelian.
1914: S-a încheiat Acordul secret ruso-român prin care Rusia, în schimbul neutralității prietenoase a României, recunoștea dreptul țării noastre asupra teritoriilor locuite de români aflate în Austro-Ungaria. (18 septembrie/1 octombrie)
1931: A început agresiunea Japoniei împotriva Chinei. Acțiunile agresive ale Japoniei au drept rezultat ocuparea în mai puțin de cinci luni a întregului teritoriu al Chinei de nord-est.
1947: A fost inaugurat Teatrul Municipal din București, cu piesa “Insula”, de Mihail Sebastian.
1951: Premiera în S.U.A. a filmului Un tramvai numit dorință, realizat după piesa cu același titlu a dramaturgului american Tennessee Williams. Filmul a fost regizat de Elia Kazan, care a fost și regizorul piesei de teatru montată pe Broadway.
1952: Charlie Chaplin a părăsit Statele Unite pentru o călătorie în Europa și nu a putut intra înapoi în SUA la ordinul lui J. Edgar Hoover, directorul FBI.
1974: A fost inaugurat, la Sfântu Gheorghe, județul Covasna, Monumentul Ostașului Român.
1997: A intrat în vigoare Convenția ONU asupra interzicerii folosirii, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal.
1998: S-a înființat ICANN, o organizație non-profit care se ocupă cu asignarea numelor de domenii și a adreselor IP în Internet.

Aniversări
53: Traian, împărat roman (d. 117)
1434: Eleanor a Portugaliei, soția lui Frederic al III-lea, Împărat Roman (d. 1467)
1587: Francesca Caccini, compozitoare și interpretă italiană (d. 1640)
1709: Samuel Johnson, autor și lexicograf englez (d. 1784)
1765: Papa Grigore al XVI-lea (d. 1846)
1786: Regele Christian al VIII-lea al Danemarcei și al Norvegiei (d. 1848)
1819: Léon Foucault, fizician și astronom francez (d. 1868)
1854: Viktor Dankl, feldmareșal austriac, oponent al naziștilor (d. 1941)
1905: Greta Garbo, actriță suedeză (d. 1990)
1907: Arșavir Acterian, avocat și scriitor român de etnie armeană (d. 1997)
1923: Regina Ana, soția regelui Mihai al României
1948: Andrei Oișteanu, eseist și traducător român
1950: Corneliu Stoica, profesor și istoric român
1952: Horia Rusu, politician liberal român (d. 2001)

Sărbători
Sf. Eumenie, Ep. Gortinei; Sf. Mc. Ariadna și Castor (calendar ortodox)
Chile: Ziua națională – Aniversarea proclamării independenței (1810).

14 septembrie

Evenimente
81: Domițian devine împărat al Imperiului Roman după decesul fratelui său, Titus.
786: “Noaptea celor trei califi”: Harun al-Rashid și-a început domnia de calif abbasid după decesul fratelui său, al-Hadi. Are loc nașterea fiului lui Harun, al-Ma’mun.
1472: Domnul Moldovei, Ștefan cel Mare (1457-1504), s-a căsătorit cu Maria de Mangop, a treia soție a domnitorului.
1515: Confederația Helvetică adoptă statutul de „neutralitate pentru totdeauna”.
1658: Sfârșitul domniei lui Gheorghe Rakoczi al II-lea, principele Transilvaniei.
1752: Imperiul britanic adoptă calendarul gregorian, sărind 11 zile (ziua anterioară fusese 2 septembrie).
1829: Imperiul Otoman semnează Tratatul de la Adrianopol cu Rusia, tratat care încheie Războiul Ruso-Turc (1828–1829).
1847: Războiul mexicano-american: Statele Unite ocupă sub comanda lui Winfield Scott, capitala Mexicului, Ciudad de Mexico.
1861: La Buda se deschide teatrul Népszinház (Teatrul Popular).
1895: Inaugurarea podului peste Dunăre între Fetești și Cernavodă (proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny), care era la acea vreme cel mai lung pod (4.088 m) din Europa Continentală și al treilea pod din lume.
1901: După moartea lui William McKinley, Theodore Roosevelt a devenit, la 42 de ani, cel mai tânăr președinte al Statelor Unite.
1908: A fost înființată compania “General Motors”, în Detroit, Michigan.
1911: Prim-ministrul rus Piotr Stolîpin este rănit grav într-o tentativă de asasinat și moare patru zile mai târziu.
1917: Rusia este proclamată oficial republică.
1922: Jean-Francois Champollion, orientalist, a descifrat o inscripție egipteană din epoca lui Ramses al II-lea, ramânând în istorie ca cel care a reușit să descifreze scrierea hieroglifică.
1926: Terminarea primei locomotive cu aburi, construită la Reșița.
1928: A fost inaugurată „Crucea Eroilor” de pe Vârful Caraiman (Munții Bucegi), monument închinat eroilor ceferiști căzuți în timpul Primului Război Mondial, construit între anii 1926-28, din inițiativa reginei Maria.
1940: A început guvernarea Ion Antonescu. Generalul Antonescu este conducatorul Statului român și președinte al Consiliului de Miniștri. Horia Sima este numit ministru secretar de Stat, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Prin decret regal, România este proclamată „Stat național-legionar”.
1955: Konrad Adenauer, cancelarul Republicii Federale Germania, încheie un acord cu Uniunea Sovietică , prin care se reiau legăturile diplomatice între cele două state.
1958: Președintele Charles de Gaulle și cancelarul federal Konrad Adenauer hotărăsc, la sfârșitul primei lor întrevederi, să pună capăt dușmăniei istorice între Franța și Germania.
1959: Sonda sovietică Luna 2 ajunge pe Lună, devenind primul obiect făcut de om care a atins suprafața lunară.
1960: S-a constituit “Organizația Statelor Exportatoare de Petrol” (OPEC); organizația are, în prezent, 11 state membre (sediul, din 1965, la Viena).
1979: Președintele afgan Nur Muhammad Taraki este asasinat în urma ordinului lui Hafizullah Amin, care devine noul președinte.
1992: Curtea Constituțională din Bosnia și Herțegovina declară ilegală Republica Croată Herțeg-Bosnia.
1994: La Oslo a fost semnat documentul „Declarația de la Oslo” de către ministrul israelian de Externe, Șimon Peres, și liderul OEP, Yasser Arafat. Declarația prevedea ca „problemele politice” să fie discutate între cele doua parți în cadrul Acordului de la Cairo, încheiat la 4 mai 1994, care prevedea instituirea autonomiei palestiniene în cea mai mare parte a Fâșiei Gaza și orașul Ierihon din Cisiordania.
1996: La Târgu Jiu a avut loc, sub auspiciile „Fundațiilor Internaționale Constantin Brâncuși”, solemnitatea deschiderii șantierului de dezasamblare a „Coloanei fără sfârșit”, prin demontarea primelor două module.
2000: Microsoft lansează Windows Me.
2003: La referendumul din Estonia, o majoritate de 66,9% este în favoarea aderării la UE.

Aniversări:
1486: Heinrich Cornelius Agrippa, naturalist, astrolog, alchimist, filozof și autor german (d. 1535)
1531: Philipp Apian, matematician, medic și cartograf german (d. 1589)
1737: Michael Haydn, compozitor austriac, capelmaistru la Oradea și Salzburg (d. 1806)
1760: Luigi Cherubini, compozitor italian (d. 1842)
1769: Alexander von Humboldt, naturalist, arheolog, explorator și geograf german (d. 1859)
1817: Arhiducele Stephen, Palatin al Ungariei (d. 1867)
1837: Prințesa Maria Anna de Anhalt-Dessau, prințesă a Prusiei (d. 1906)
1848: Adolf Albin, șahist și teoretician român (d. 1920)
1849: Ivan Pavlov, fiziolog rus, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină pe 1904 (d. 1936)
1864: Robert Cecil, politician și diplomat britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1958)
1887: George Breazul, muzicolog, profesor și folclorist român (d. 1961)
1887: Simion Stoilov, matematician român, membru al Academiei Române (d. 1961)
1908: Elie Dulcu, traducător și scriitor român (d. 1994)
1910: Rolf Liebermann, compozitor elvețian, director al Operei din Hamburg (d. 1999)
1920: Mario Benedetti, scriitor uruguayan (d. 2009)
1924: Iosif Conta, dirijor și profesor român (d. 2006)
1926: Michel Butor, poet, romancier și eseist francez

Sărbători
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de 14 septembrie
Înălțarea Sfintei Cruci (calendar ortodox, calendar romano-catolic, calendar greco-catolic)
România:
Ziua Inginerului – instituită în anul 2000 printr-o Hotărâre de Guvern
Ziua Muntelui – marchează data tradițională a încheierii pășunatului anual în Carpații României

Ip


În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, trupe maghiare ce făceau parte din armata de ocupație cantonată în orașul Șimleul Silvaniei, împreună cu localnici maghiari și cu membri ai organizației Straja națiunii (“Nemzetőrség”) au ucis 157 de localnici români și un copil înaintea nașterii sale.
S-au format 6 echipe de soldați în frunte cu câte un om din garda locală, drept călăuză. Astfel alcătuite, au pornit fiecare pe străzile comunei:

Echipa I a acționat pe drumul ce ducea spre localitatea Suplacu de Barcău. Toți românii din această zonă care au fost găsiți acasă au fost împușcați. Și-au găsit moartea 62 de oameni.
Echipa a II-a a acționat în zona bisericii și a cimitirului din Ip. După indicațiile date soldaților de către calăuza Csepei Sigismund au fost împușcați 21 de locuitori.
Echipa a III-a a mers pe drumul ce duce spre comuna Camăr. Au fost omorâți 13 români.
Echipa a IV-a a acționat pe drumul către satul Zăuan, unde au fost împușcați 9 locuitori.
Echipa a V-a a mers în zona de pe malul pârâul Barcău, fiind omorâți 36 de români.
Echipa a VI-a trebuia să acționeze în aceeași zonă cu echipa a V-a, însă locuitorul Osz Andrei, ce era folosit drept călăuză, dându-și seama de gravitatea faptelor lor a declarat că el nu cunoaște casele românilor, deoarece venise de puțin timp în comună. Astfel, ultimele două echipe au fost nevoite să meargă împreună.

Mărturia supraviețuitorului Gavril Butcovan :
,, „În zorii zilei de 14 septembrie 1940, am fost trezit de zgomotul asurzitor al focurilor de armă ce răzbăteau dinspre casele vecinilor noștri. Era în jur de ora 5, încă era întuneric și m-a cuprins o frică ce nu o pot descrie în cuvinte. Aveam doar 16 ani. În familie eram de toți 10 suflete, printre care 8 copii. Locuința era compusă din două încăperi. Eu, părinții și alți 5 frați dormeam într-o cameră, iar în camera mică, ceilalți doi frățiori. L-am trezit pe tata, Mihai Butcovan și i-am spus că sunt împușcați românii. Tata nu putea vorbi de emoție, pentru că bănuia ce ne așteaptă, focurile de armă întețindu-se cu fiecare minut ce trecea. S-a uitat pe geam să vadă ce se întâmplă pe uliță, spunându-ne apoi că vede oameni care se plimbă agitați. Pentru o clipă mi-am aruncat și eu ochii pe fereastră. Strada era plină de militari horthyști și consăteni maghiari, deveniți părtași la masacru. Mama i-a zis tatii să meargă să deschidă ușa, ca să nu bată soldații în poartă așa cum au făcut la vecini. Pe când tata a vrut să deschidă ușa, soldații erau deja în curtea noastră. Unul dintre criminalii horthyști s-a răstit la el, spunându-i să iasă afară din casă. La câteva secunde am auzit cinci bubuituri de armă. Atunci am știut că l-au împușcat pe tata. Imediat au năvălit în casă trei soldați, îndreptând puștile spre noi. Ne-au spus răstit în ungurește, să ieșim afară. Mama i-a întrebat, arătând spre leagănul unde se afla sora mea cea mică, ce va întâmplă cu fetița, la care i-au răspuns ca o să o crească ei. Când am ieșit l-am văzut pe tata, care zăcea cu fața în jos lângă peretele casei. M-am îndreptat înspre el, moment în care asasinii horthyști au tras în mine. Cuprins de groază m-am prăbușit lângă corpul neînsuflețit al părintelui meu. Mi-am dat seama că sunt în viață, simțind o arsură puternică. Inima îmi bătea tare pentru că în momentele următoare am văzut cum criminali i-au executat pe frații mei. În fața casei, la câțiva metri de mine, au ucis-o pe sora-mea, Maria, de 18 ani, care a fost împușcată în piept cu cartușe dum-dum. Fratele Mihai, de 8 ani, a fost împușcat în burtă, iar surioara Ana, de 5 ani, care, disperată, striga <>, a fost secerată de gloanțele criminalilor. Fratele Viorel, de 11 ani, a vrut să fugă spre grădină, însă soldatul care-l urmărea l-a împușcat în cap. Pe surioara Paulina, de doar 11 luni, au sfârtecat-o cu baionetele în leagăn. Asupra mamei au tras, rânind-o, însă a apucat să se ascundă sub o căruță. Cred și astăzi că șansa mea a fost aceea că nu m-am ridicat de lângă tata și am stat culcat cu față la pământ, în timp ce călăii erau preocupați cu uciderea celorlalți membri ai familiei. Pe lângă mine și mama au mai scăpat cei doi frați ai mei, Ioan, de 12 ani, și Floarea, de 6 ani, care au dormit în camera mică, unde criminalii nu au mai căutat. Bănuiesc că în sinea lor credeau că au ucis întreaga familie după ce au tras în 7 persoane și au străpuns-o cu baioneta pe Paulina.
Doresc să vă mai spun că cruzimea cu care a fost comis acest genocid întrece orice închipuire. Bătăile și schingiuirile au început înainte de masacru cu 3-4 zile. Unii români au fost bătuți până ce și-au dat duhul. Lui Dumitru Sarca i-au tăiat mâinile, lui Dumitru Chiș i-au scos ochii, iar lui Pavel Sarca i-au smuls unghiile de la mâini. Nu pot să uit nici drama prin care a trecut Gheorghe Leonte și soția acestuia, care era în durerile facerii. Bărbatul a plecat după moașă, dar pe drum a avut ghinionul să se întâlnească cu echipa criminală. Aceștia, sub amenințarea armelor, l-au întors din drum, iar odată ajunși în curtea casei l-au împușcat. Soției i-au scos copilul din burtă cu baionetă. O altă tragedie s-a petrecut la cimitir cu Maria Sarca, de 40 de ani și Maria Olla, de 15 ani. Cu toate că nu erau încă moarte au fost aruncate în groapa comună și îngropate de vii. în acea zi de 14 septembrie 1940, orice român întâlnit pe stradă sau găsit acasă a fost împușcat.
Trebuie să vă mărturisesc adevărul până la capăt. Nu toți consătenii mei au pactizat cu criminalii horthyști. Au fost și maghiari care au sărit în apărarea familiilor de români, punându-și prin acest gest viața în pericol. Astfel au fost salvați din mâna ucigașă a horthyștilor cel puțin 3 familii de români. Cu siguranță, dacă acțiunea criminală ar fi avut loc ziua, ar fi fost mult mai mulți care ar fi sărit în ajutorul nostru, al românilor, și în mod sigur numărul celor uciși era mult mai mic.”