Literatură

13 Octombrie

Evenimente
54: Împăratul roman Claudius moare după ce a fost otrăvit de soția sa, Agripina, eveniment ce a dus la venirea pe tron a fiului ei în vârstă de 17 ani, Nero.
1307: Din ordinul regelui Filip al IV-lea cel Frumos, cavalerii templieri din Franța, în frunte cu Jacques de Molay, sunt arestați. Ulterior, o bulă a Papei Clement al V-lea cerea tuturor monarhilor creștini din Europa să facă același lucru și să pună sechestru pe averile templierilor.
1479: Bătălia de la Câmpul Pâinii, bătălie dintre armata turcă condusă de Ali Iskender, Isa și Bali și armata transilvăneană, condusă de Ștefan Báthory.
1781: Patenta de toleranță religioasă emisă de împăratul Iosif al II-lea.
1860: A fost realizată prima fotografie aeriană din lume, dintr-un balon cu aer cald aflat la înălțimea de 1200 de picioare (366 de metri) deasupra orașului Boston.
1879: A fost dată Legea de revizuire a art. 7 din Constituția României, care acorda cetățenie și locuitorilor de altă religie decât cea creștină. Evreii pământeni primeau, astfel, cetățenie română.
1902: Este inaugurată clădirea centrală a Universității Franz Joseph din Cluj.
1917: A șasea și ultima presupusă apariție a Fecioarei Maria la Fatima (Portugalia, 130 km la nord de Lisabona).
1914: Garrett Morgan inventează și patenteză masca de gaze.
1923: Orașul Ankara a devenit capitala statului turc modern, în locul Istanbulului.
1939: Al Doilea Război Mondial: România anunță “poziția ei pașnică”.
1943: Al Doilea Război Mondial: Italia a declarat război fostei aliate Germania.
1944: Al Doilea Război Mondial: Riga, capitala Letoniei este eliberată de Armata Roșie.
1946: Franța adoptă constituția celei de-a Patra Republici.
1967: S-a desfășurat, la București, primul colocviu internațional consacrat operei lui Constantin Brâncuși. (13-15)
1969: Au fost stabilite relațiile diplomatice dintre România și Noua Zeelandă.
1973: A fost inaugurat edificiul Teatrului de Stat din Târgu-Mureș.
1995: Fizicianul francez Joseph Rotblat, militant împotriva folosirii bombei atomice, a primit Premiul Nobel pentru Pace.
2009: Parlamentul României a aprobat moțiunea de cenzură “11 împotriva României” cu 254 voturi pentru și 176 împotrivă.
2017: Parlamentul albanez a votat un proiect de lege privind protecția minorităților etnice, aromânii primind astfel statut oficial de minoritate națională

Aniversări
1244: Jaques de Molay, Mare Maestru al Cavalerilor Templieri (d. 1314)
1453: Eduard de Westminster, Prinț de Wales (d. 1471)
1499: Claude a Franței, fiica regelui Ludovic al XII-lea și soția regelui Francisc I (d. 1524)
1613: Luisa de Guzman, regină consort a Portugaliei (d. 1666)
1680: Catherine Opalińska, regină consort a Poloniei (d. 1747)
1785: Marie Anna de Hesse-Homburg, prințesă a Prusiei (d. 1846)
1827: Adelheid Dietrich, pictoriță germană (d. 1891)
1843: Ștefan G. Vîrcolici, critic literar, publicist și traducător român, membru corespondent al Academiei Române (d. 1897)

MĂLINI-Volumul IV

Autor: Eduard Dorneanu
Ilustrație copertă: Arhivă foto familia Dorneanu
Tehnoredactor: Mihăiță Stroe
Editor: Valentin Ajder
ANUL APARIŢIEI: 2020
ISBN: 978-606-49-0304-4
NR. PAGINI: 180
FORMAT: 13×20

”Domnul mi-a promis că vor veni zile când timpul se va opri, iar cărarea mea va trece înaintea tuturor semnelor. Nu știu câte astfel de zile vor fi. Aleg să aștept smerit, fără a căuta lauda, bogăția și efemera strălucire a premiilor. Pașii mei cunosc un singur drum, iar acela se întinde între sufletul meu și locul unde primele flori au cunoscut lumina.” (fragment)

Eduard Dorneanu s-a născut în satul Mălini (Suceava) la data de 1 octombrie 1968. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A debutat în anul 2011 în revista Luceafărul de dimineaţă. A publicat poezii, articole şi proză în revistele: Timpul, Luceafărul de dimineaţă, Antares, Cultura, Dunărea de Jos, Boema, Regatul cuvântului, Nomen Artis (Dincolo de tăcere), Faleze de piatră, Melidonium, Singur etc. sau articole în ziarele online: Radio Metafora (SUA), Necenzurat. Editorial, a debutat în 2011 la Editura Eurograph – Cluj-Napoca, cu volumul de poezie Gothic. La aceeaşi editură a publicat în 2011 volumele de poezie şi proză: Frăţia trandafirului rupt, Jurnalul apelor purpurii, Jurământul Templierului, Jurnal de nopţi şi dimineţi risipite, Rugăciunea de piatră, Neînţelese dimineţi şi Jurnal de primăvară mutilată. În anul 2012 i-a apărut la Editura Tracus Arte – Bucureşti, antologia (de poezie şi proză), Jurnalul apelor purpurii, despre care Radu Voinescu spunea în prefaţă: ,,Poeticitatea atroce a acestei cărţi o individualizează în peisajul nostru literar. Talentul autorului e mai presus de orice îndoială. Cred că prin apariţia ei se deschid căi fertile pentru poezia română, căi pentru care, fără falsă modestie, autorul rândurilor de faţă, militează de vreo două decenii. Poate că e timpul ca astfel de apariţii să nu rămână nişte momente insolite”. În anul 2013 a publicat la Editura Eikon, cartea de proză scurtă, 7,63, despre care scriitorul Liviu Antonesei spunea, pe coperta a patra: ,,Da, talentul său este chiar de calibrul 7,63, cum dovedeşte şi volumul ce poartă acest nume, pentru că literatura este o armă superioară tuturor celorlalte, cu pistolul mitralieră în frunte! Este uimitor cum autorul reuşeşte să ridice banalul vieţii, ba chiar şi al ,,vieţii la ţară”, până la graniţele – adesea dincolo de ele – magicului şi miraculosului”. În noiembrie 2014, Editura Eikon lansează la Gaudeamus cartea Mălini. În anul 2015, publică la Editura Tracus Arte, cartea de poezie Sacra Erotica. În anul 2016, publică la Editura Eikon, volumul de proză Departe de Troia. În luna februarie a anului 2017, a publicat la Editura Eikon, volumul de poezie cu titlul Sublimare. În luna mai a anului 2017, a publicat Mălini – volumul II, La Editura Eikon. Mălini – volumul III a văzut lumina tiparului în anul 2018, la Editura Eikon.

Mălini

O însoțesc pe mama până la poarta dinspre drum, apoi ea iese în șosea și merge preț de o rugăciune blândă către ulița care duce la biserica satului. Nu există imagine mai sfântă ca aceea a unei mame care merge la sfântul locaș. În spatele mamei, Lumina curăță de pași drumurile satului. Îngerul de pază o urmează la o distanță de șaisprezece bătăi de inimă. O privesc cu drag. Ca pe singura ființă care poate deschide porțile Cerului.
Drumul de Credință al mamei continuă. Sub Lumina Celui Veșnic Viu. În cel mai frumos loc din Univers. La Mălini…

Eduard Dorneanu
Din ,,Mălini”-volumul III

Patru ani am călărit

patru ani am călărit alături de sfinţi decapitaţi între un oraş sfânt şi o iubire interzisă,
orele mi s-au părut fără de sfârşit,
minutele ţi-au săpat morminte în sângele meu otrăvit de atâta aşteptare.
şacalii deşertului au încercat să îmi trimită sufletul în iad
dar eu mi-am acoperit durerea cu semnul întors al mantiei albe
şi am mers mai departe.

am şchiopătat doar în faţa focului sacru.
acolo genunchii s-au frânt în cea mai frumoasă rugăciune din lume.
îngerii mi-au biciuit credinţa cu cravaşe de lumină şi cuvinte însângerate,
durerea mi-a închis ochii şi mi-a deschis braţele,
în numele Tău.

apoi a venit toamna
iar Johannes Larmenius
a reaprins candela de argint.

Eduard Dorneanu
Din volumul ,,Sublimare”

Autor:Eduard DORNEANU
Titlu:Sublimare
Editura Eikon

COLECŢIA: ESEU ŞI CRITICĂ LITERARĂ, PROZĂ, POEZIE
ANUL APARIŢIEI: 2017
ISBN: 978-606-711-548-2
NR. PAGINI: 146
FORMAT: 13×20

PRINȚI, CERȘETORI ȘI MANSARDE

Fagin avea buza de jos ruptă
sângele i se scurgea pe bărba țepoasă și roșie
dar ochii îi straluceau într-o nemăsurată bucurie.
-folosește mai puțin gerunziile, îmi spunea
oamenii nu înțeleg verbele
ei iubesc doar substantivele proprii.
uite, chiar eu deși mă aflu pe drumul ce duce la eșafod,
nu folosesc gerunzii,
ți le las ție moștenire,
tot ai tu nume de prinț,
Eduard.
-ce poet ai fi putut fi tu ,Fagin..
-aș fi putut fi?
-da..
prințul mănâncă bomboane de mentă
ascultă mirat cum oamenii îi lăuda numele
și strânge din dinți.
e încă un copil
nu poate trăda în numele unui principiu învechit,
nu poate zbura până în brațele mamei vitrege,
nici măcar nu își poate schimba coroana
pe un pumn de țărână
mănâncă bomboane de mentă
și savurează vuietul mulțimii,
atât.
din mansarda mea eșafodul se vede ca o noua minune a lumii.
Fagin urcă însoțit de uralele celor ce aleargă goi noaptea
prin Hyde Park.
călăul îi scoate din degete inelele de argint
și le aruncă în focul aprins cu tristețea unui veac decadent.
-ce poet ai fi putut fi tu..Fagin..
-aș fi putut fi?
-da…

Eduard Dorneanu
Din volumul ,,Sublimare”