credinţa în absolut nu are clauză de reziliere
nu se pot partaja nestatornicia frigiditatea
maleficul
întunericul scuipă sânge iar cerberii se împerechează
frazele neterminate din timpul preludiului
înlocuiesc ritualul de iniţiere
cei rămaşi în tranşee
printre statui înfometate şi evanghelişti drogaţi
au de ales între temniţa din chinon
şi bordelurile din cimitirele lui bafomet
pescarii de umbre se retrag dincolo de jaffa
lumina arde
împreună cu trupul ultimului templier.
Ruxandra ANTON, Izvorul zidit, Coperta şi desenele autoarei, Editura Cronica, Iaşi, 2004, 68 de pagini.
Referințe critice:
Liviu Antonesei: ,,O poetă foarte bună care iese în lume în haine de sărbătoare şi nu pot decît s-o felicit şi să felicit editura că şi-au putut permite acest „lux” neobişnuit astăzi”. Cartea nu este o culegere de poeme, ci o construcţie bine gîndită, iar cele două părţi – Zbor într-o colivie de lux şi Cel ce ştie totul despre picătura de cerneală, cel de-al doilea în versuri ample, ca şi de poeme în proză, alcătuiesc un impecabil diptic.
Horia Gârbea: ,,Poeta din Galati, care s-a afirmat pina acum si drept un redutabil cronicar teatral, debuteaza destul de tirziu, dar cu atit mai meritoriu in editura ieseana a lui Valeriu Stancu. Nu doar cu poeme, ci si cu reproduceri color ale unor lucrari plastice rafinate. Volumul cuprinde doua cicluri lirice foarte diferite. Prima parte este compusa din poeme abstracte, expresia unei puternice interiorizari, texte mai curind amare, severe, care cenzureaza emotia. Al doilea segment este alcatuit din poeme in proza sau poate eseuri lirice, de mai mare intindere, unitare stilistic si care impresioneaza prin scenariile fantastice pe care le schitează”.
Amalia Voicu:
,,Nu stim daca poeta a citit sau nu pe Seferis, însa dictiunea sa se aseamana uimitor cu a grecului. „Raneste cu ranile tale somnul lui/ si nemiscarea îti este calauza,/ sa poti sapa în vijelia unui alt înteles,/ cum îmblînzesti salbataciunea soarelui, la amiaza” ( Îmblînzirea nevazutului ); „ceea ce este fara de moarte în tine, tu esti” – „umblam de-a lungul mortii, oricum”, si un vers precum „Stiam ca am ajuns în adînc” ne aduce aminte de „Meíname sto bithó” – „Tot în adînc avem salas”.
Mulțumesc celor care au votat cartea mea, ,,SACRA EROTICA” pentru ,,cea mai bună carte românească din 2015”. . .
Cu respect,
Eduard Dorneanu
Mălini -5 februarie/2016
numele lui Bohemund a fost strigat de muribunzi în timpul asediului Antiohiei
iarba sângerie şi-a încurcat rugăciunile într-un curcubeu sciafil
purtam oboseala legată de lance
revelaţiile ieşeau pe Poarta Sfântului Pavel
sâmbăta se întărea cu nerăbdarea mea
juram credinţă şi primeam o zi biciuită în hainele tâlharilor
treizecişidoime
preludiu istoric trisilabic.
cateheza ultimului asalt mi-a mutilat prietenii
sub copitele calului părinţii iubitelor uitate îşi întindeau umbrele
Firouz încă mai strigă în turnul blestemat
sabatizare şi sânge
semipiruetă pe nisip sfâşiat de trădare
unsprezece ierni au învelit gena păcatului
papa urban al doilea a beatificat urmele
călătoriilor sisifice
efectul hipnotic produs de palmele călăilor
a minimalizat dreptul primogeniturii
iar adevărul s-a strecurat printre neologisme
îmbătat cu absint şi litere arabe
godfrey de bouillon a ridicat de pe câmpul de luptă
capetele retezate ale copiilor torturaţi
albastrul s-a prelins pe zidurile credinţei
a muşcat din ofrandele lăsate să putrezească
în jurul Mormântului Sfânt
gărzile au fost schimbate cu umbrele
primilor martiri
Domnul a strigat cu vocea regelui-copil:
advocatus sancti sepulchri
Craiova – 24-28 februarie a.c., în foaierul Teatrului Naţional „Marin Sorescu”
Cluj-Napoca – (ediţia a XVII-a, 20-24 aprilie)
Oradea -(ediţia a III-a, 18-22 mai)
pe litoral – (ediţia a VIII-a, 11-15 august)
Târgul GAUDEAMUS Carte Şcolară (ediţia a XIV-a, 15-25 septembrie, Bucureşti)
Târgul Internaţional GAUDEAMUS Carte de Învăţătură (ediţia a XXIII-a, 16-20 noiembrie, Pavilionul Central Romexpo, Bucureşti).
2016-01-29 – Lansări de carte EIKON la Câmpina, vineri, 29 ianuarie 2016, ora 13.00 – Colegiul Tehnic „Constantin Istrati”, Ora 16.00 – Casa de Cultură „Geo Bogza”
Vor vorbi : Christian Crăciun, Ionuț Butoi, Serghie Bucur, Florin Dochia,
Moderator : Valentin Ajder
am intrat călare în catedrala plină de oameni speriaţi,
preotul s-a ascuns într-o icoană murdară şi a închis ochii tuturor sfinţilor părăsiţi de credinţă.
vocea mea a răsunat ca o pedeapsă binecuvântată.
copiii femeilor părăsite mi-au sărutat cizmele prăfuite iar cerşetorii şi-au întins hainele în faţa mea
ca pe un covor peticit peste care calul meu a trecut fără grabă.
pe catafalc, femeia cu o singură inimă se zbătea între lumină şi întuneric.
am ridicat cravaşa şi am lovit în neştire pe cei îngenunchiaţi în faţa unor chipuri fără viaţă,
dogma a plâns zgâriind vitraliile cu profeţii despre altcineva.
îmbrăcat în haine de călugăr iezuit, Betrand de Blanchefort a recitat poemul durerii
apoi ne-am aşezat pe podeaua murdărită de vise
şi ne-am îmbăiat în sângele celor nenăscuţi.
pe catafalc, femeia cu o singură inimă se zbătea între lumină şi întuneric.
când focul trădării a aprins asfinţitul unei religii născute dintr-un adevăr schingiuit,
fraţii centauri au dansat în jurul minciunii până ce oboseala le-a întins cupa de otravă.
eu am rămas să păzesc celelalte cuvinte printre cerşetori, târfe,
ore obosite şi simboluri fără legendă.
pe catafalc, femeia cu o singură inimă se zbătea între lumină şi întuneric.
ne-am întâlnit întâmplător într-un port fără far,
la sud de capătul lumii.
ai crezut că sunt Roger Mortimer și ai brodat cerul cu buzele în mii de culori,
unele apăsătoare,
altele nu.
copiii noștri nu s-au născut deși am avut mereu parte de ploi amestecate cu sânge de înger,
turnul de piatră ne-a strâns între zidurile lui
împlinind profeția.
după ce trupurile noastre au rămas fără inimi,
legenda a mai hoinărit un timp prin orașele obosite de menestreli apatici, răutăcioși.
apoi parinții ne-au ars cuvintele de dragoste într-un loc tainic.
iubirea se vindea ieftin și lumea nu era pregatită pentru un compromis cu eternitatea.
rămas singur între moarte și moarte,
am scris pe sabia credinței un nume de femeie:
Isabelle.
