Evenimente
1346: Carol al IV-lea de Luxemburg este ales împărat romano-german.
1533: Papa Clement al VII-lea l-a excomunicat pe regele Henric al VIII-lea al Angliei.
1708: Bătălia de la Oudenaarde: Armata franceză a Ducelui de Vendôme a fost învinsă de armata imperială condusă de Prințul Eugen de Savoia și de către armata britanică condusă de Ducele de Marlborough.
1714: Dimitrie Cantemir este ales membru de onoare al Academiei din Berlin.
1776: Căptitanul James Cook începe cea de-a treia călătorie. În principal scopul călătoriei a fost o încercare de a descoperi Pasajul de Nord-Vest.
1789: În timpul Revoluției Franceze, ministrul de finanțe al regelui Ludovic al XVI-lea, Jacques Necker, este demis, ceea ce duce la Căderea Bastiliei.
1801: Astronomul francez Jean-Louis Pons descoperă prima sa cometă. În următorii 27 de ani el a descoperit alte 36 de comete, mai mult decât oricare altă persoană din istorie.
1917: Primul război mondial: Bătălia de la Mărăști. Armata a II–a română, comandată de generalul Alexandru Averescu, înfrânge armata germană (11 iulie – 19 iulie).
1940: România se retrage din Liga Națiunilor (Societatea Națiunilor).
1951: Germania devine Membru UNESCO.
1979: Prima stație spațială a Americii, Skylab, este distrusă la reintrarea în atmosfera Pământului deasupra Oceanului Indian.
1987: 5.000.000.000 de locuitori pe Terra.
1991: Eclipsă totală de Soare în Hawaii și Mexico.
1995: Trupe sârbo-bosniace condusă Ratko Mladić au invadat localitatea Srebrenica, care se afla sub protecția trupelor ONU.
1999: Sârbii din Kosovo își suspendă colaborarea cu Forța de menținere a păcii condusă de NATO (KFOR)
2012: Astronomii anunță descoperirea S/2012 P 1, a cincea lună a lui Pluto.
Aniversări
1561: Luis de Góngora, poet spaniol și dramaturg (d. 1627)
1657: Regele Frederic I al Prusiei (d. 1713)
1662: Maximilian al II-lea Emanuel, Elector de Bavaria (d. 1726)
1723: Caroline Louise de Hesse-Darmstadt, marchiză de Baden (d. 1783)
1723: Jean-François Marmontel, poet francez (d. 1799)
1732: Jérôme Lalande, matematician francez și astronom (d. 1807)
1738: Prințul Albert de Saxonia, Duce de Teschen (d. 1822)
1751: Caroline Matilda de Wales, regină a Danemarcei și Norvegiei (d. 1775)
1767: John Quincy Adams, politician american, al 6-lea președinte al SUA (d. 1848)
1826: Franz Grashof, inginer german (d. 1893)
1834: James McNeill Whistler, pictor american (d. 1903)
1846: Léon Bloy, scriitor francez (d. 1917)
1866: Prințesa Irene de Hesse (d. 1953)
1888: Carl Schmitt, filozof german (d. 1985)
1912: Sergiu Celibidache, dirijor român (d. 1996)
1913: Teofil T. Vescan, fizician și pedagog român (d. 1963)
1916: Alexandr Mihailovici Prohorov, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (d. 2002)
1920: Yul Brynner, actor american de origine rusă (d. 1985)
1924: Alberto Uria, pilot uruguaian (d. 1988)
1926: Pierre de Boisdeffre, istoric, diplomat și critic literar francez (d. 2002)
1930: Harold Bloom, teoretician de literatură american și critic
1934: Giorgio Armani, creator italian de modă
1939: Marcu Tudor, politician român
Sărbători religioase
Sf. Benedict, patronul Europei (calendar evanghelic, anglican, romano-catolic))
Renée a Franței (calendar evanghelic)
Zile onomastice
Benedikt, Olga, Oliver
Sărbători naționale
Mongoliaː Ziua Victoriei Revoluției Populare (1921)
Zile internaționale
Ziua Internațională a Populației Pământului
Evenimente:
158: Data ultimei mențiuni epigrafice a Daciei Superioare.
1392: Menționarea prezenței monedelor emise de Țara Românească în cartierul Pera din Constantinopol („perperii de Valachia”); era atestată, astfel, circulația monedei românești în comerțul internațional.
1497: Vasco da Gama începe prima călătorie pe mare din Europa spre India, înconjurând Africa; se deschide astfel linia de navigație din Europa spre Asia.
1581: Lucaci “riitorul”, profesor la Școala Mănăstirii Putna, a terminat de copiat textul bilingv (slavon și românesc) al unei Pravile. Acesta este cel mai vechi text juridic românesc datat.
1647: Prima atestare documentară a comunei Racovița.
1709: Marele Război al Nordului: Bătălia de la Poltava – Petru cel Mare al Rusiei îl învinge pe Carol al XII-lea al Suediei la Poltava; se încheie astfel rolul Suediei ca putere majoră în Europa.
1730: Un cutremur estimat la magnitude de 8,7 produce un tsunami care afectează peste 1.000 km de coastă a Chile.
1859: Regele Carol XV & IV accede la tronul Suediei-Norvegiei.
1869: S-a inaugurat prima linie de tramvai tras de cai din Europa, in Timișoara.
1868: A apărut, la Iași, manualul lui Ion Creangă: „Metodă nouă de scriere și citire pentru anul clasei I-a primare”.
1889: A fost publicată prima ediție a cotidianului american economic și financiar „Wall Street Journal”.
1901: În Franța, viteza automobilelor este limitată la 10 km/h.
1946: A fost creată “Uniunea Internațională a Profesorilor”.
1966: Regele Mwambutsa IV Bangiriceng al Burundi este detronat de fiul său, Prințul Charles Ndizi.
1976: A fost fondat Partidul Popular European (PPE), federație a partidelor democrat–creștine din țările membre ale Uniunii Europene.
1982: Tentativa de asasinat împotriva președintelui irakian Saddam Hussein în Dujail.
1989: În Argentina, peronistul Carlos Menem, câștigătorul alegerilor este investit ca noul președinte după demisia predecesorului său, Raúl Alfonsín.
1994: Kim Jong-il începe să-și asume conducerea supremă a Coreei de Nord, la moartea tatălui său, Kim Il-sung.
Aniversări
1528: Emanuel Filibert, Duce de Savoia (d. 1580)
1545: Carlos, Prinț de Asturia (d. 1568)
1593: Artemisia Gentileschi, pictor italian (d. 1651)
1621: Jean de La Fontaine, scriitor și poet francez (d. 1695)
1766: Dominique Jean Larrey, medic francez (d. 1842)
1792: Theresa de Saxa-Hildburghausen, soția regelui Ludovic I al Bavariei (d. 1854)
1830: Alexandra de Saxa-Altenburg (d. 1911)
1831: John Pemberton, farmacist american, ofițer, a inventat Coca-Cola
1838: Ferdinand von Zeppelin, inventator german (d. 1917)
1839: John D. Rockefeller, om de afaceri american (d. 1937)
1867: Käthe Kollwitz, graficiană, sculptoriță și pictoriță germană
1886: Hans Leicht, jurist și om politic din Transilvania (d. 1937)
1890: Walter Hasenclever, scriitor german (d. 1940)
1891: Constantin Motaș, biolog, ecolog și hidrobiolog român, membru al Academiei Române (d. 1980)
1892: Richard Aldington, scriitor englez (d. 1962)
1895: Igor Evghenievici Tamm, fizician sovietic, laureat al Premiului Nobel (d. 1971)
1900: George Antheil, compozitor american (d. 1959)
1902: Alf Lombard, lingvist romanist și românist (d. 1996)
1903: Carlo Zecchi, pianist, pedagog și dirijor (d. 1984)
1904: Henri Cartan, matematician francez
1906: Philip Johnson, arhitect american
1907: Petre Abrudan, pictor român (d. 1979)
1908: Nelson A. Rockefeller, politician american
1910: Achim Stoia, compozitor român (d. 1973)
1919: Walter Scheel, politician german, al 4-lea președinte al Germaniei
1923: Manuel Alvar, lingvist spaniol, membru de onoare al Academiei Române (d. 2001)
1926: Pierre de Boisdeffre, politician, diplomat, romancier și critic literar francez (d. 2002)
1933: Brândușa Zaița Silvestru, actriță română
1933: Marty Feldman, comic englez
1942: Șerban Foarță, poet și eseist român
1945: Herbert Schirmer, ministrul culturii DDR
1947: Vilmos Ágoston, scriitor, critic literar și reporter maghiar originar din România
1851: Arthur Evans, arheolog britanic
1951: Anjelica Huston, actriță americană
1952: Vasile Pușcaș, politician român
1955: Mihaela Mitrache, actriță română de teatru și film (d. 2008)
1958: Kevin Bacon, regizor, actor și producător american
1959: Robert Knepper, actor american
1960: Gheorghe Flutur, politician român
1960: Ion Marin, dirijor român, fiul lui Marin Constantin
Sărbători religioase
Sf. Mare Mucenic Procopie (calendar ortodox)
Sf. Mucenici Epictet și Astion (calendar ortodox)
Sf. Kilian (calendar evanghelic, catolic)
AUTOR: Eduard Dorneanu
ANUL APARIŢIEI: 2018
ISBN: 978-606-711-858-2
NR. PAGINI: 152
FORMAT: 13×20
Editura Eikon
Tehnoredactor: Mihăiță Stroe
Editor: Valentin Ajder
Foto coperta 1 : Ruxandra Anton
„O însoțesc pe mama până la poarta dinspre drum, apoi ea iese în șosea și merge preț de o rugăciune blândă către ulița care duce la biserica satului. Nu există imagine mai sfântă ca aceea a unei mame care merge la sfântul locaș. În spatele mamei, Lumina curăță de pași drumurile satului. Îngerul de pază o urmează la o distanță de șaisprezece bătăi de inimă. O privesc cu drag. Ca pe singura ființă care poate deschide porțile Cerului.
Drumul de Credință al mamei continuă. Sub Lumina Celui Veșnic Viu. În cel mai frumos loc din Univers. La Mălini…”
Eduard Dorneanu
Mulțumesc celor care au vizitat standul Editurii Eikon la Festivalul Internaţional al Cărţii „Axis Libri” -Galați-13-17 Iunie/2018 și au cumpărat cărțile mele.
În perioada 13-17 iunie/ 2018, Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi – sub patronajul Ministerului Culturii, cu sprijinul Consiliului Judeţean, Consiliului Local şi al Primăriei municipiului Galaţi – organizează a X-a ediţie a Festivalului Internaţional al Cărţii „Axis Libri”.
Puteți găsi cărțile mele la standul Editurii Eikon.
Cu respect,
Eduard Dorneanu
,,Departe de Troia” este un poem amplu, grav care lasă în urma lui, Sânge și Lumină. E o scriere însângerată despre Tinerețea noastră, pierdută undeva, departe de Cetatea care ne-ar fi putut ocroti visele . . .
Vișinii Sasha și Marko au crescut mari și străjuiesc partea dinspre casă a ogorului meu. Priviți de la distanță, par doi prieteni care se țin de mână și ocrotesc întinderea verde a micii mele grădini. În fiecare zi îi privesc, în fiecare zi le rostesc cu drag numele. Frații pomi au rodit, iar mama vrea ca eu să le culeg roadele. Din ele, mama va pregăti gem acrișor pe care eu îl voi mânca la iarnă, uns pe turte coapte pe plită.
-Mă duc să cumpăr zahăr, spune mama. Să strângi numai vișinile coapte bine, bine. Uite, ia găletușa de plastic în care au fost măsline. Să te sui pe cioata de brad ca să poți culege și vișinile de pe crengile de sus.
-Da’ mata unde te duci?
-Să cumpăr zahăr. Ai surzit sau nu ții minte de la mână până la gură?
-Ba da, am auzit, dar îmi place cum spui mata toate vorbele astea. Pare așa de important totul. Vișinile par niște trofee de mare preț.
-Să vezi ce trofee de mare preț îți dau eu dacă nu culegi mai repede vișinile. Apucă-te de treabă!
Mama pleacă. Încep să culeg roadele vișinului Sasha. Majoritatea vișinilor sunt coapte, așa că nu e nevoie să aleg. Găletușa de plastic se umple repede și sunt nevoit să o răstorn într-un lighean de inox. Încep să strîng și roadele vișinului Marko. Acesta este mai înalt, așa că aduc cioata de brad și mă sui pe ea. Cocoșul Kenny cântă și cerurile se deschid pentru a primi întrebări noi.
-Ce faci?, frate om, întreabă îngerul de pază.
-Strâng vișine, frate înger. Nu vezi ce de pete purpurii s-au întins pe hainele și palmele mele?Parcă s-au deschis răni dulci-acrișoare din care curge sirop înmiresmat.
-Strângi vișine, frate om. Întotdeauna pe 11 iulie strângi vișine. Întotdeauna.
Știu de ce îngerul de pază îmi amintește asta. În 1988, Marko o aducea cu mașina sa pe Jasmine ca să se întâlnească cu mine. Îi așteptam lângă Podul Moldovei.
-Vin să o iau pe la ora 21, spune Marko. Chiar crezi că e o idee bună să vă întâlniți aici?Mai bine vă duceați la un hotel, undeva. Dădeați și voi un bacșiș sau ceva. Ce naiba se întâmplă aici dacă dă peste voi careva din sat și o vede pe Jasmine îmbrăcată tradițional?
-Mergem ,,La Pini’’, pe malul apei Moldovei. I-am promis, nu pot da înapoi. E zi de lucru și lumea are alte treburi. Cine naiba să dea peste noi pe aici?
-Naiba știe. Careva apucat de patima pescuitului sau altcineva, oricine.
-Nu mi-e frică, spune Jasmine. Stau cu Eduard oriunde spune el. Cu el nu îmi e frică de nimic. De nimeni.
-Nu sunteți sănătoși, spune Marko. Aveți mare grijă. Ăștia ar fi în stare să vă ardă pe rug dacă vă găsesc pe aici. Cum naiba să înțeleagă cineva că un ortodox care nu calcă pe la biserică precum Eduard e în mare iubire cu o musulmană practicantă ca Jasmine? Nu vreau să vin diseară și să vă adun cu fărașul de pe malul apei.
-Stai liniștit, îi spun. Nu trece nimeni pe aici în zi de lucru.
-Bine, nebunilor spune Marko. Mă întorc diseară. Sper să funcționeze rabla asta de Dacie.Am cumpărat-o ieri de la unul care avea nevoie disperată de bani ca să dea la nu știu ce medic. Are ciroză și își închipuie că dacă dă bani va rezolva mare lucru.
-Chiar mă miram de unde ai mașina. Nu știam că ai carnet.
-Nu am carnet, se miră Marko.Nici acte pe dracul ăsta de mașină nu am.
-Și dacă te oprește un milițian?
-Nu mă oprește nimeni. Cine naiba să oprească un om care merge să aducă de pe malul râului Moldova o musulmancă? Zi și tu!
-Dapoi cum! Ha, ha, ha.
Marko pleacă. Dinspre Mălini, se vede în depărtare o remorcă încărcată cu lemne. Coborâm din șosea, în păduricea de pini care străjuiește malul apei. Cunosc fiecare piatră, fiecare mușuroi de pământ, așa că îmi e ușor să ajung la locul numit de mine ,,La Pini’’. Aici, pomii sunt ușor îndoiți, probabil de la curent și locul pare neumblat. Așez pe iarbă o pătură gri și scot dintr-o geanță albastră o farfurie, o pungă de vișine și o pâine neagră.
-Azi le-ai cules?, întreabă Jasmine? Pentru mine?
-În dimineața asta, da. Pâinea nu e proaspătă. E greu de găsit pâine proaspătă la țară. Aici e o altă lume. Uite, am și apă rece.
Răstorn vișinile din pungă în farfurie. Nu am cuțit, așa că îi fac semn Jasminei să rupă cu mâna din pâine.
-Știi, spune ea, m-am tot gîndit cum să te rog ceva. Știu că m-ai înțelege, dar tot îmi e rușine.Mă asculți?, Eduard.
-Te ascult, Jasmine. Ai văzut cerculețele care apar deasupra apei? Sunt semne că acolo, boiștenii, porcușorii și mrenele se încaieră pentru haleală. Spune, draga mea, ce rugăminte ai.
-Mi-e un pic rușine, Eduard. Știi, eu nu am stat niciodată goală, afară, undeva în natură. Nu vreau asta, dar mi-aș dori să stau fără haine, dezbrăcată, măcar până la jumătate. Crezi că se poate? Da?
-Se poate orice, Jasmine. Aici suntem doar noi, pomii strâmbi ai acestui loc și îngerii care călătoresc pe norii curați ai cerului.
Jasmine zâmbește. Are pielea albă, sâni tari și pe cap este tunsă chilug. Văd cum i se întăresc sfârcurile, iar ochii ei mari și negri cer sărut și alinare. Ne așezăm jos pe pătură, spate în spate. Pielea ei îmi frige coastele, simt cum dinspre Jasmine vin raze fierbinți care îmi răscolesc trupul. Stăm așa, ca doi copii care caută răcoarea apei și a pădurii departe de ochii celor care vor să ne mutileze tinerețea. O aud suspinând. Lacrimile ei se ascund de lacrimile mele. Tristețea ei aleargă împreună cu tristețea mea în pădurea de pini, răscolind iarba și împlinind blesteme.
-Sunt bune vișinile, spune Jasmine. Sunt tare bune.
Beau apă și ascult cum curg lacrimile pe pielea femeii tinere de lângă mine. Cred că imaginea unei femei pe jumătate goale, tunsă chilug, e la la fel de sacră ca imaginea nașterii sau a arderii pe rug. Ecoul curgerii lacrimilor ridică valuri de o palmă de înger pe luciul apei Moldovei și duce către înalt păsări de pradă care se vor întoarce înapoi purificate de albastrul Celui Veșnic Viu. Sub trupurile noastre crește iarbă nouă gata să se deschidă lumii într-un verde nemaivăzut, nemaiatins. Ne întindem pe pătură. Capul meu e în dreptul sânilor Jasminei. Văd cum pulsează sfârcurile și îi ascult respirația . Pe pielea ei coboară apă sărată care se pierde pe buzele și pleoapele mele.
-Dacă apele noastre se unesc în felul acesta, spune Jasmine, înseamnă că în Cartea Vieții cineva scrie cât de mult ne iubim.
-Cine scrie asta?
-E o mare taină. Poate un înger, poate un profet. Poate cineva atât de sfânt încât buzele noastre nu îi pot rosti numele. În ceruri, iubirea este prețuită mai mult ca orice. În ceruri, oamenii care se iubesc sunt numiți oameni.
-Oameni?
-Da, oameni. Ție, îngerii ți-ar spune frate om pentru că nimeni nu știe să iubească așa cum tu iubești.
-Frate om?
-Da, Eduard. Iubirea te apropie de îngeri, de veșnicie, de puritate.
-Dacă spui tu. . .
Lacrimile mele se ascund de lacrimile Jasminei. Tristețea mea și tristețea Jasminei se prefac în abur albastru și zboară deasupra pădurii. Ca două inimi îngemănate și binecuvântate. Ca două semne alese.
Ne ridicăm. Sărut capul tuns chilug al Jasminei. Aud cum urlă diavolul, departe în Pădurea Prisos.
-Nimeni nu ne poate despărți, spune Jasmine. Nici oamenii răi, nici anotimpurile, nici epavele corăbiilor.
-Nimeni, Jasmine.
-Nici străzile cu nume de războinici nemiloși, nici hainele cu inscripții bizare, nici cărțile de rugăciune ale celor orbi.
-Nimeni, Jasmine. Nimeni.
-Nimeni iubitule. Nimeni.
Se aude claxon de mașină. Marko e pe pod și ne așteaptă. Ne îmbrăcăm și mergem către el ținându-ne de mână ca doi copii. Marko are lacrimi pe față.
-Mă apucă plânsul când vă văd. Nu știu ce dracu’ am. Poate că îmi dau seama că nu o să iubesc și nu o să pot fi iubit așa în vecii vecilor. Mari nebuni sunteți.
O sărut pe Jasmine pe buze, iar ea închide ochii și spune ceva în arabă. Pleacă împreună cu Marko. Lacrimile mele se ascund de lacrimile ei. Se ascund.
-Am venit, spune mama. Am cumpărat zahăr. Văd că ai strâns două găletușe de vișine. Bănuiesc că acum aștepți un premiu, nu? Hai, că îți pregătesc o cană de ciocolată caldă.
-Nu acum. Mă duc un pic să văd apa Moldovei.
-Ce îți veni, așa, deodată?
-Mi s-a făcut dor. Las’ că vin repede înapoi.
Ies pe poartă și plec înspre prund. Am luat cu mine un borcan de vișine. Azi, nu am niciun ban, așa că nu cumpăr și pâine. Ajung după vreo patruzeci de minute în locul unde cândva am stat lângă Jasmine. Îngerul de pază e deja acolo. Ne așezăm pe iarbă și stăm spate în spate. Arunc în apă vișine coapte. Una, câte una. Lacrimile mele se ascund de lacrimile îngerului de pază. Se ascund.
Eduard Dorneanu
Din volumul ,,MĂLINI-Vol II”-Editura Eikon
Salonul Internațional de Carte Bookfest are loc în perioada 30 mai – 3 iunie, în noul pavilion B2 de la Romexpo. Invitatul de Onoare al acestei ediții este Statele Unite ale Americii.
Puteți găsi cărțile mele la standurile Editurilor Eikon și Tracus Arte. . .
Mereu au existat generații de sacrificiu. Și eroi am avut, nu puțini. Eroii noștri au fost adeseori trădați. Mai întâi de prieteni, apoi de urmași. Au simțit durerea în diferite și cumplite feluri. Așa a fost să fie…
Mă gândeam , cum trece această zi. E totuși 27 Mai. E ziua când într-un document emis la Iasi, Mihai Viteazul se intitula : ’’ Io Mihai Voievod,din mila lui Dumnezeu, Domn al Ţarii Românesti si al Ardealului si al Moldovei” . Era în 27 Mai/1600. Mihai Viteazul alungase pe Ieremia Movilă și realizase Unirea celor trei Țări Române. Și totuși, ziua trece tern. Oamenii politici nu au timp pentru evocarea unui mare eveniment. Nici celorlalți, nu le prea pasă. Atunci, de ce aș crede că le pasă cu adevărat de celălalalt eveniment?, de la 1 Decembrie. Există o Unire demnă de Liga Campionilor și o Unire vitregă, de care nu prea avem chef să ne amintim pentru că nu are parfum de mici și damf de bere?
Tristețe. Înțeleg că va trebui să treacă ani. Să se risipească în albastru, generațiile care azi nu respectă eroismul, durerea și tinerețea pierdută a înaintașilor noștri. Ne place să ne mândrim cu numele strămoșilor, cu faptele lor de arme, dar e greu să ne amintim reperele sacre ale Neamului Românesc. Sacrificiul celorlalți, al celor care au luptat pentru Patrie nu aprinde luminile amintirii. Nici speranțele. Nimic.
Sunt trist. Mă duc să aprind o lumânare în memoria lui Constantin Ticu Dumitrescu . Și el s-a născut, acum mulți ani, pe 27 mai. Domnul să îl aibă în pază și să îl ferească de ipocriți și uitare
