METANOIA
sunt şaizeci de milioane de motive
pentru care trebuie să apăr podul moltke
domnul aruncă peste mine praf de cărămidă şi perne mici
teoria dinamică a mişcării are la bază un nume de femeie cusut pe o pernă mică
şoaptele ei sunt arme fără recul
răspund şi eu călcând pe fetuşi putreziţi şi antebraţe tatuate
ţipetele mele par fragmente dintr-un cântec de ogradă deformat
în nopţile seci de ianuarie nu există o pedeapsă imanentă a iubirii
palmele mele colorează în cărămiziu rănile rugăciunii
linia defensivă cuprinde tristeţea mea, hainele de înmormântare ale evei
şi singurătatea tragică a umbrei de pază
vreau să ningă cu fulgi kaki
dacă va ninge
nimeni nu va mai înfige cruci de carne în patul iubitei
iar eu voi putea să navighez plictisit
pe trupul sfâşiat de furtuni al femeilor ocean.
EDUARD DORNEANU
Din volumul ,,SACRA EROTICA” – Editura Tracus Arte