ordinul cavalerilor templieri

NUDITATEA DURERII

orice femeie lăsată să moară sub pătura găurită a şarpelui E85
împrospătează nuditatea durerii

katia sărută pantofii cu vârf ascuţit ai motociclistului
amortizorul refuză îmbrăţişarea cu ţeava nichelată
e stricat ce dracu are
murmură în limba latină omul îmbrăcat în haine din piele de câine
ce spui întreabă katia
dezbracă-mă şi treci peste mine de nouăzecişişase de ori
(notă pentru lunetişti: nu îmi place să scriu nouăzecişişase dezlegat)
apoi ia o cretă
desenează conturul ochilor holbaţi de uimire
ai navetiştilor care aşteaptă deflorarea publică

număr în gând ţipetele de plăcere ale femeii
sânii striviţi de asfaltul amestecat cu zăpadă
mustesc de sânge şi alcool
motociclistul taie degetele picioarelor femeii
ameţita asta nu a auzit de pedichiură
murmură supărat în aceeaşi limbă latină
ai murit întreabă mestecând un băţ de chibrit
a murit îmi spune ridicând din sprâncene
câte degete crezi că are idioata asta la picioare
zece spun eu blestemând motocicletele care pot circula iarna
zece frate se bucură omul cu haine din piele de câine
zece

strângem hainele femeii şi săpăm la rădăcina şoselei
moarta are la gât un lanţ din platină
îl vrei tu mă întreabă pseudolatinul
nu îi răspund împingând cu piciorul cadavrul deja ţeapăn
dă-l naibii de lanţ

scuipăm dezgustaţi
internetul s-a umplut cu imagini ale degetelor risipite pe E85
hai să dăm o raită pe la basarabence
am auzit că au venit prospături
hai îi răspund
m-am săturat să îngrop cadavre la marginea şoselelor europene

mi-au îngheţat mâinile
se aud urletele de foame ale călăilor de poezie
îmi împăturesc umbra
şi plec

Eduard Dorneanu
Mălini

Mălini – 23 aprilie/2016

Noaptea de Florii. Se aprind focuri. În livezi, în prunduri, pe imaș. Stau pe băncuța de lemn din cerdac și privesc luminile nopții. Fiecare scânteie duce în lume vestea că neamul nostru nu și-a uitat obiceiurile. Că și-a păstrat credința. Și nădejdea în Cel Veșnic Viu.
Se aprind focuri în Mălini. Se luminează cerul. Domnul zâmbește. Îngerul de pază se așază alături de mine. Privim împreună cerul de Florii. Fericiți. . .
Eduard Dorneanu
Mălini – 23 aprilie/2016

Neuitare

Marko și Sasha, prietenii mei sârbi îngropați fără lumânare în loc neștiut și nemângâiat de rugăciune, cântau cele mai faine melodii creștine. Cei doi nu aveau voce, dar cuvintele lor erau curate, lipsite de habotnicie și ură. Cântau în sârbă, așa că nu prea înțelegeam mare lucru, totuși inima mea cânta alături de ei, chiar dacă buzele mele nu știau să rostească cuvintele de laudă aduse Domnului.
În Postul Mare, se cuvine să pomenim numele celor care au luptat pentru credința creștină, pentru Sfânta Cruce și pentru pământul strămoșesc. An de an, mă bucur pentru că în veșnicie, prietenii și camarazii mei, păstrează puritatea albastrului. Alături de ei, sunt eroii neamului meu. Și Dornenii. Și flăcăii căzuți la datorie ai satului meu, Mălini . Când ei cântă se cutremură veșnicia, iar Domnul binecuvântează satele de munte, bisericile, sufletele creștinilor și aprinde lumânare celor îngropați în loc neștiut.
Binecuvântat fie numele celor care au luptat pentru credință. Neuitată fie jertfa lor. În veci !

Eduard Dorneanu
Mălini

APATIE PICTURALĂ

rafinamentul livresc din apatia picturală
schimbă necesităţile imediate
ale mariei

treptele paradoxului se topesc
sub pintenii semnelor zodiacale

pruncul este un supravieţuitor vocal
dinţii infinitului cresc pe sfârcurile odaliscăi frigide
laptele matern pătează asfinţitul

otrava sfântă curge
printre picioarele osândite ale mariei
apele rupte ale rugăciunii
sunt hrana altarelor flămânde

maria zâmbeşte zidurilor

blasfemie sacră
naşterea

Eduard Dorneanu

Mălini

GOTHIC 36

pielea ioanei este crestată în sute de locuri

cicatricile par flori cu rădăcinile în iad

bărbaţii stau cu picioarele pe abdomenul ei

egregorii uitaţi de înjurăturile cazone

înghit transpiraţia rece a diavolului

încerc să adun tuburile goale ale cartuşelor trase

la întâmplare

ioana le înghite după ce sărută noroiul

de pe genunchii torţionarilor

indiferenţa sapă tranşee în subconştient

Eduard Dorneanu
Mălini

ABOLIREA IUBIRII

cinci ore până începe Lazio-Chievo
irene înjură la telefon de parcă ar licita dumnezei
întreb
eşti satanistă câmp energetic
ţintă economică
albul tău este modelat asemeni morfologiei latine
mă aştept ca nomazii zăpezilor să o provoace
la o strângere de inimă
dincolo de balustrada veşniciei

irene crede în abolirea iubirii
simptomele au apărut imediat după ce a văzut Burj-Khalifa
zilele i-au fost împodobite cu atacuri de panică
nu poate suporta ninsoarea
crede că fiecare fulg este o firimitură de moarte
care îi caută
inima

patru pahare de gin şi două ţigări cu marijuana
până la acceptarea atingerii

şenilele uitării fracturează tăcerea

Eduard Dorneanu
Mălini

INDIFERENŢA ORAŞULUI

ingrid pălmuieşte indiferenţa oraşului
unde lupanarele mestecă orfani şi le scuipă virginitatea
în apropierea grilei de start

sub protecţia imunităţii morale
proxeneta obeză spune
conştiinţa superioară este un derapaj
cenuşa nu are corespondent în formele vii
părinţii filocalici ne-au lăsat moştenire puterea lumească
impertinenţa semnelor în apa sfinţită
anamneza anilor lui barabas

ciorapii negri trec peste cuvinte
apatia sedează ideile aflate în travaliu

ingrid caută intrarea în crematoriul ultimei credinţe

profeţii se ascund în spatele tabelei de marcaj

prostituatele continuă să parieze pe victoria
celor şaisprezece mercenari

Eduard Dorneanu
Mălini

ÎMBRĂŢIŞARE DE TAINĂ

umanul este hotarul
dintre
vinovăţie şi defetism

dumnezeu ucide martorul direct al fracturării cinicului
şi lasă de planton ipotezele pesimiste

imperativele însoţesc cronologia stigmatelor

iubirea noastră este asimilată unei capturi de război
nivelul de compasiune al îngerilor
depresurizează îmbrăţişarea de taină

sub ploaia otrăvită a ochilor divini
acceptăm morfemele superficialităţii

Eduard Dorneanu
Mălini

DOZA DE INDIFERENŢĂ

diana este un rol multiplicat pentru fascinarea bărbaţilor
care îşi vând moartea pe o doză de indiferenţă

adolescenta a fost crucificată în amintirea sfinxului
picioarele i s-au odihnit în baia vulgară a miniaturiştilor
acul seringii devenise un eufemism aproape holistic
în urma lui picturile murale se desfăceau în flashuri
pe pereţii capelei unde slujba de botez a diavolului
este oficiată de mafia rusă

nu există urme de pragmatism după ce garoul a fost strâns la maxim
diana se alătură femeilor care aşteaptă în picioare apelul de noapte

dumnezeu foloseşte bertillonajul ca armă secretă
târfele drogate îşi sărută unghiile netăiate
răpirea liniilor curbe
închide paranteza deschisă sub ameninţarea fericirii

Eduard Dorneanu
Mălini