Mălini

Pentru idealuri și pentru nimic. . .

Noaptea și-a întins aripile și a acoperit apele sărate abandonate de zei. Sub binecuvântarea Celui Veșnic Viu, se deschide Marea Carte. Viața și moartea primesc în dar șaizeci de minute. Toate îmbrăcate în Lumină și Întuneric. Vesele și triste. Curate și însângerate. Gata să trăiască ori să moară. Pentru idealuri și pentru nimic. . .
Eduard Dorneanu
Mălini-30 Octombrie/2022

Mulțumiri


Mulțumesc celor care au vizitat Târgul de carte Libris/Piatra Neamț și au cumpărat cărțile mele.

Eduard Dorneanu s-a născut în satul Mălini (Suceava) la data de 1 octombrie 1968.Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
OPERA: Proză: Jurnalul apelor purpurii (2011), Jurnal de nopţi şi dimineţi risipite (2011), Jurnal de primăvară mutilată (2011), 7,63 (2013)Mălini (2014), Departe de Troia (2016), Mălini, vol. II (2017), Mălini, vol III (2018), Mălini, vol IV (2020) poezii: Gothic (2011), Frăţia trandafirului rupt (2011), Jurământul Templierului (2011), Rugăciunea de piatră (2011), Neînţelese dimineţi (2011), Sacra Erotica (2015), Sublimare (2017), Poetica (2021) , Amprentele iubirii (2022) Antologii: Jurnalul apelor purpurii (2012).

REFERINŢE CRITICE (selectiv): Radu Voinescu, Carmen Ardelean, Iolanda Malamen, Valeria Manta Tăicuțu, Ruxandra Anton, Liviu Antonesei, Christian Crăciun, Ana Magdin, Dorina Șișu, Adi Secară, Stelian Țurlea.

Premii/Nominalizări

Premiul ,,Cartea Anului” acordat de Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul ,,POETICA”
Premiul ,,Mihail Sebastian” acordat de revista brăileană ,,Poem Caffe’ pentru volumul ,,POETICA”.
Nominalizat la Premiul ,,Cartea Anului”-2021 de Uniunea Scriitorilor din România (Filiala Brașov) cu volumul ,,POETICA”
Nominalizat pentru ,,personalitatea anului’’ (secțiunea ,,Literatură’’) – zona Suceava în Campania ,,Oamenii Timpului’’-2015.

Rămâne speranța

Plouă. Sania copilăriei s-a împotmolit în glodul Lumii Noi. Încerc să cos o mănușă de lână. Firul de lână e gros și cu greu îl pot trece prin urechea acului.
-Dacă și asta e greu, cum o fi să treci o cămilă prin urechea acului, întreb încet, cu voce tristă.
Ploaia se întețește. În locul oamenilor de zăpadă, anotimpul alb ridică mușuroaie de cârtițe, apoi trimite Vântul de Miazăzi în munți ,ca să lupte cu frații pomi. Rămâne speranța. Ca un colind cântat la ușa celui mai sărac dintre oameni. Acolo unde Domnul vestește prima dată nașterea Fiului Său. . .
Eduard Dorneanu
Mălini-16 Decembrie/2021

Mulțumiri

Mulțumesc celor care au vizitat TÂRGUL DE CARTE „LIBRIS” 2021/ Piatra-Neamț și au cumpărat cărțile mele.

Cu respect,
Eduard Dorneanu

Jocul sacru al umbrelor trece prin Lumină și se oprește pe albastrul cerului

Vremea se schimbă. Jocul sacru al umbrelor trece prin Lumină și se oprește pe albastrul cerului. Racateții au tăcut. E semn că se apropie norii de ploaie și Vântul de Miazănoapte. Ascut coasa. E timpul să cosesc haturile. Șterg fierul coasei cu un smoc de iarbă. Îngerul de pază suflă în puful unei păpădii:
-E atâta liniște, spun bucuros.
-Da, răspunde îngerul de pază. E liniște.
Încep să cosesc. Către cer se ridică puful păpădiilor și cântecul inimii mele. Pentru o clipă, jocul sacru al umbrelor se oprește și un nor-copil rostește încet:
-Uite, un om cu sufletul întreg. E semn că am ajuns în Bucovina.
Nu mă opresc. Tai iarba de pe haturi. Norii se rotesc deasupra casei și a ogorului, apoi pleacă înspre Plai Bătrân. Ca niște păsări mari. Albe. Fermecate . . .
Eduard Dorneanu
Mălini-19 Mai/2021

Cociorva adună lacomă praful gri, încă fierbinte



Scot cenuşa din sobe. Cociorva adună lacomă praful gri, încă fierbinte. Îmi este milă de albul zăpezii, aşa că arunc cenuşa în livadă sub un gard troienit. Desfac cu toporul câteva cioate de cireș. Coaja lemnelor opreşte de câteva ori lama toporului. Am nevoie şi de câteva lemne ,,,verzi” care în combinaţie cu cele uscate să menţină focul viu cât mai mult timp. Suflu în palme şi adun lemnele despicate din zăpadă. Urmele îngheaţă asemeni frazelor rostite sub ameninţarea uitării. Trec printre îngeri şi pomi. Vesel şi trist. Binecuvântat. . .
Eduard Dorneanu
Mălini-1 Februarie

Apele fântânilor vindecă

Scot apă de la fântâna cu roată de lemn. O greutate mare s-a agățat de căldare. Învârt roata încet și simt puterea poverii venită din adâncul fântânii.
-Ce crezi că e?, întreabă îngerul de pază. S-a agățat de urechile căldării. E ciudat că încă nu s-a desprins de ea.
-Nu știu, frate înger, răspund vesel. Poate că e o boandă albă din aceea cum purtau cândva bătrânii. Sau poate că e o cioată din Pomul Vieții. Oricum, e ceva bun.
-Da, cred că ai dreptate. Să nu îți fie frică.
-Nu, nu mă tem.
A ajuns căldarea plină de apă până aproape de butucul fântânii. Agățată de ea este o găleată veche, ruginită. O scot încet și o așez lângă fântână. Și ea este plină cu apă deși e turtită și învechită de rugină.
-Nu o să te arunc, rostesc încet. O să te las să te odihnești în livadă, lângă gardul de sârmă. O să auzi primul strigăt al Primăverii și o să vezi cum se întorc în Bucovina, stolurile de berze.
-Da, să nu o arunci, spune îngerul de pază.
Îngerul ia în căușul palmelor apă scoasă de căldarea ruginită. Se spală pe față, apoi îmi șterge fruntea cu apa limpede. Zâmbim. Aici, la Mălini, apele fântânilor vindecă rănile și aduc bucurii pe care oamenii din altă parte nu le trăiesc în scurta lor viață. Aici, e Paradisul. La Mălini, cel mai frumos loc din Univers. . .
Eduard Dorneanu
Mălini-28 Ianuarie

Mălini-26 Noiembrie

Toamna va pleca. Vântul de Miazănoapte fâșcâie trist și mută bărdița dintr-o cioata de nuc, în care era înfiptă, tocmai pe hatul ruginiu al ogorului. Fierul primește îmbrățișarea întunecată a pământului pietros. Culorile tari se amestecă și îmi simt palmele fierbinți. E semn că pământul nu doarme. Acolo, în adâncurile lui, e zbucium și întrebare cu ecou puternic.
Ridic bărdița și o arunc cât pot de sus. Îi număr rotirile, apoi fâșcâi și eu asemeni vântului neostenit care aleargă peste imașuri și păduri. Bărdița se înfige tot în hatul ruginiu. Acesta e cel de-al doilea semn al zilei. Pământul nu doarme. Nu . . .

Eduard Dorneanu
Mălini-26 Noiembrie

Toamnă la Mălini. În cel mai frumos loc din Univers. Acasă . . .


Toamnă la Mălini. Așez câteva mere ionatane pe coama cerdacului, lângă lădița cu lemne de foc. Sunt mere culese de pe jos, dar sunt nespus de frumoase.
-Mere roșii, mere dulci-acrișoare, mere brumate, mere sărutate de brazda ogorului părintesc, spun încet.
O să le coc pe plită, la noapte, la vremea când Vântul de Miazăzi va bate la ferestre. Până atunci, voi aduna frunzele de tei de pe șanț, voi despica buturugi câlțoase și voi îndrepta haturile, în locurile unde plugul tractorului, le-a tăiat strâmb.
Toamnă la Mălini. În cel mai frumos loc din Univers. Acasă . . .

Eduard Dorneanu
Mălini-18 Noiembrie

Cărările care duc înspre labirint se unesc și devin o ființă luminoasă care caută rug neatins de mâna omului

Plouă. Neliniștea devine curgătoare. Lacrimile zilei de azi se ascund și lasă loc uimirii și ecoului. Plouă. Cărările care duc înspre labirint se unesc și devin o ființă luminoasă care caută rug neatins de mâna omului. . .
Eduard Dorneanu
Mălini-30 Octombrie/2020