Smolensk

11 Aprilie

Evenimente
491: Flavius Anastasius devine împărat bizantin sub numele de Anastasius I.
1680: Apare, la Iași, Psaltirea de-nțăles a sfântului împărat proroc David, cu text slavo-român, tradusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei (cunoscută sub denumirea de Psaltirea slavo-română).
1689: William al III-lea și Maria a II-a sunt încoronați suverani ai Angliei și Irlandei.
1814: Tratatul de la Fontainebleau pune capăt Războiului celei de-a Șasea Coaliții împotriva lui Napoleon Bonaparte, și îl forțează să abdice necondiționat pentru prima dată.
1834: Se reprezintă, la Iași, Cantata pastorală sau serbarea păstorilor moldoveni, primul spectacol muzical în limba română.
1877: Trupele țariste trec frontiera României, îndreptându-se spre frontul din Balcani.
1880: Ia ființă prima direcție a Căilor Ferate Române.
1888: La Amsterdam are loc inaugurarea „clădirii pentru concerte” – Concertgebouw.
1899: Spania cedează Puerto Rico Statelor Unite.
1905: Principele G.V. Bibescu întreprinde, împreună cu soția sa Martha, Emanuel Bibescu, inginerul Dimitrie Leonida, soții Ferekyde și Claude Anet, o mare expediție cu automobilul în Persia, traversând Rusia, Crimeea și Caucazul.
1919: A fost creată Organizația Internațională a Muncii, cu sediul la Geneva. România este membru fondator.
1932: Este prezentat în România filmul Visul lui Tănase, o coproducție româno-germană. Acest film-scheci de N. Kirițescu a fost realizat la Berlin, iar rolul principal l-a avut Constantin Tănase.
1945: Al Doilea Război Mondial: trupele americane eliberează lagărul de concentrare Buchenwald.
1949: Are loc premiera piesei Haiducii, de Victor Eftimiu.
1961: Începe procesul Eichmann în Israel. El este acuzat ca fiind unul dintre organizatorii așa-zisei soluții finale (omorârea evreilor în lagărele naziste). La 31 mai 1962, este executat.
1963: Enciclica Papei Ioan al XXIII-lea, Pacem in Terris.
1968: România stabilește relații diplomatice cu Republica Volta Superioară.
1969: Are loc, la Teatrul Mic din București, premiera piesei Iona, de Marin Sorescu.
1970: Apollo 13 se lansează de la Kennedy Space Center.
1979: Dictatorul ugandez Idi Amin a fost înlăturat de la putere.
1990: Înființarea Centrului European de Cultură din București.
1992: S-a înființat Eximbank, bancă specializată în susținerea comerțului exterior al României prin instrumente financiar-bancare și de asigurări specifice, atît în nume și cont propriu, cât și în numele statului.
1992: În cadrul reuniunii Delegației Permanente a PNL, președintele partidului, Radu Câmpeanu, anunță retragerea acestei formațiuni politice din Convenția Democrată Română.
1999: India testează o nouă variantă a rachetei balistice cu rază medie de acțiune de tip AGNHI.
2000: Guvernul României solicită Agenției Standard and Poor’s să precizeze care sunt sursele de documentare în baza cărora a fost elaborată evaluarea României.

Aniversări
146: Septimius Severus, împărat roman (193–211), fondator al dinastiei Severilor (d. 211)
1357: Regele Ioan I al Portugaliei (d. 1433)
1492: Margareta de Navara, soția regelui Henric al II-lea de Navara (d. 1549)
1770: George Canning, prim-ministru al Regatului Unit (d. 1827)
1819: Charles Hallé, pianist și dirijor german (d.1895)
1825: Ferdinand Lassalle, socialist german (d. 1864)
1830: Emanoil Bacaloglu, matematician român (d. 1891)
1858: Barbu Ștefănescu Delavrancea, scriitor, politician român, membru al Academiei Române (d. 1918)
1869: Gustav Vigeland, sculptor norvegian (d. 1943)
1880: Bernardino Molinari, dirijor italian (d. 1952)
1891: Serghei Prokofiev, compozitor și pianist rus (d. 1953)
1893: Dean Gooderham Acheson, om politic american (d.1971)
1897: Gheorghe Zane, economist și istoric, membru al Academiei Române (d. 1978)
1898: Mircea Ștefănescu, dramaturg român (d.1982)
1901: Theodor Rogalski, compozitor, dirijor și profesor român (d. 1954)
1905: Attila József, poet maghiar (d. 1937)
1934: Karl Josef Rauber, cardinal, al doilea nunțiu în Republica Moldova
1942: Virgil Mazilescu, poet român (d. 1984)
1944: Nicolae Maniu, pictor român, stabilit în Germania
1944: John Milius, scenarist, regizor și producător american
1949: Bagîș Sanghirai, muftiul Cultului Musulman din România

Sărbători
Ziua internațională a celor eliberați din lagărele de concentrare fasciste
În calendarul creștin-ortodox : Sfântul Calinic de la Cernica (1787 -1868); Sf. Mc. Antipa, Episcopul Pergamului Asiei
În calendarul romano-catolic: Sf. Stanislau, episcop martir (cca. 1036-1079)

Smolensk

Au trecut nouă ani. Nisipul clepsidrei nu a putut să acopere urmele, durerea și tristețea. Numele celor plecați dincolo de albastru, la 10 aprilie/2010, nu a fost uitat. Au trecut nouă ani. Treizeci și șase de anotimpuri. O respirație. O fărâmă de veșnicie…

Lech Kaczyński — președintele Poloniei
Maria Kaczyńska — soția președintelui Lech Kaczynski
Ryszard Kaczorowski — în perioada 1989–1990 a fost ultimul președinte al Poloniei în exil
Jerzy Szmajdziński — vicepreședintele Seimului, camera inferioară a parlamentului polonez, candidat la alegerile prezidențiale din 2010
Krzysztof Putra — vicepreședintele Dietei
Krystyna Bochenek — vicepreședintele Senatului
Władysław Stasiak — șeful cancelariei prezidențiale
Paweł Wypych — secretar de stat al cancelariei prezidențiale
Mariusz Handzlik — subsecretar al administrației prezidențiale
Aleksander Szczygło — președintele Biroului Național de Securitate
G-ral Franciszek Gągor — șeful Statului Major al armatei poloneze
G-ral Tadeusz Buk — comandantul forțelor terestre
G-ral Andrzej Błasik — comandantul forțelor aeriene
Viceamiral Andrzej Karweta — comandantul marinei
G-ral-maior Włodzimierz Potasiński — șeful forțelor speciale
G-ral-maior Bronisław Kwiatkowski — șeful forțelor operaționale poloneze
Andrzej Kremer — ministru adjunct al Afacerilor Externe
Stanisław Jerzy Komorowski — ministrul-adjunct al Apărării
Tomasz Merta — ministrul-adjunct al Culturii
Piotr Nurowski — șeful Comitetului olimpic polonez
Janusz Kurtyka — președintele Institutului Polonez pentru Memoria Națională
Andrzej Przewoźnik — vicepreședinte și secretarul Comisiei pentru comemorarea victimelor masacrului de la Katyń a premierului în perioada 1994–1998
Andrzej Sarjusz-Skąpski — președintele Asociației Familiilor de la Katyń
Czesław Cywiński — președintele Asociației soldaților Armatei Țării (AK, Rezistența)
Joanna Agacka-Indecka — președintele camerei naționale a avocaților
Anna Walentynowicz — fosta eroină de pe șantierele navale de la Gdansk, în 1980
Janusz Kochanowski — avocatul polonez al poporului
Sławomir Skrzypek — guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei
Tadeusz Płoski — episcopul romano-catolic al armatei
Miron Chodakowski — arhiepiscopul ortodox al armatei
Adam Pilch — locțiitorul episcopului evanghelic al armatei
Grzeogrz Dolniak — membru al Seimului
Przemysław Gosiewski — membru al Seimului
Zbigniew Wassermann — membru al Seimului

Domnul să le ocrotească Sufletele.

Smolensk

Au trecut opt ani. Nisipul clepsidrei nu a putut să acopere urmele, durerea și tristețea. Numele celor plecați dincolo de albastru, la 10 aprilie/2010, nu a fost uitat. Au trecut opt ani. Treizeci și două de anotimpuri. O respirație. O fărâmă de veșnicie…

Lech Kaczyński — președintele Poloniei
Maria Kaczyńska — soția președintelui Lech Kaczynski
Ryszard Kaczorowski — în perioada 1989–1990 a fost ultimul președinte al Poloniei în exil
Jerzy Szmajdziński — vicepreședintele Seimului, camera inferioară a parlamentului polonez, candidat la alegerile prezidențiale din 2010
Krzysztof Putra — vicepreședintele Dietei
Krystyna Bochenek — vicepreședintele Senatului
Władysław Stasiak — șeful cancelariei prezidențiale
Paweł Wypych — secretar de stat al cancelariei prezidențiale
Mariusz Handzlik — subsecretar al administrației prezidențiale
Aleksander Szczygło — președintele Biroului Național de Securitate
G-ral Franciszek Gągor — șeful Statului Major al armatei poloneze
G-ral Tadeusz Buk — comandantul forțelor terestre
G-ral Andrzej Błasik — comandantul forțelor aeriene
Viceamiral Andrzej Karweta — comandantul marinei
G-ral-maior Włodzimierz Potasiński — șeful forțelor speciale
G-ral-maior Bronisław Kwiatkowski — șeful forțelor operaționale poloneze
Andrzej Kremer — ministru adjunct al Afacerilor Externe
Stanisław Jerzy Komorowski — ministrul-adjunct al Apărării
Tomasz Merta — ministrul-adjunct al Culturii
Piotr Nurowski — șeful Comitetului olimpic polonez
Janusz Kurtyka — președintele Institutului Polonez pentru Memoria Națională
Andrzej Przewoźnik — vicepreședinte și secretarul Comisiei pentru comemorarea victimelor masacrului de la Katyń a premierului în perioada 1994–1998
Andrzej Sarjusz-Skąpski — președintele Asociației Familiilor de la Katyń
Czesław Cywiński — președintele Asociației soldaților Armatei Țării (AK, Rezistența)
Joanna Agacka-Indecka — președintele camerei naționale a avocaților
Anna Walentynowicz — fosta eroină de pe șantierele navale de la Gdansk, în 1980
Janusz Kochanowski — avocatul polonez al poporului
Sławomir Skrzypek — guvernatorul Băncii Centrale a Poloniei
Tadeusz Płoski — episcopul romano-catolic al armatei
Miron Chodakowski — arhiepiscopul ortodox al armatei
Adam Pilch — locțiitorul episcopului evanghelic al armatei
Grzeogrz Dolniak — membru al Seimului
Przemysław Gosiewski — membru al Seimului
Zbigniew Wassermann — membru al Seimului

Domnul să le ocrotească Sufletele. . .