28 August

Evenimente
476: Odoacru, căpetenie germanică, îl învinge pe generalul roman Orestes. Instaurarea dominației goților în Italia.
489: Theodoric cel Mare, regele ostrogoților, îl învinge pe Odoacru în bătălia de la Isonzo.
1565: Este întemeiat în Florida orașul St. Augustine, cel mai vechi oraș din SUA.
1619: Ferdinand al II-lea este ales împărat al Sfântului Imperiu Roman.
1789: Astronomul german William Herschel a descoperit un nou satelit al planetei Saturn, Enceladus
1862: Războiul Civil American: Începe A doua bătălie de pe Bull Run terminată după două zile cu victoria Confederației.
1879: Cetshwayo kaMpande, ultimul rege suveran al Zulu și liderul lor în timpul războiului Zulu, este capturat de britanici.
1910: Nicolae I al Muntenegrului devine rege al Muntenegrului.
1916: Primul Război Mondial: Germania declară război României.
1916: Primul Război Mondial: Italia declară război Germaniei.
1941: Al Doilea Război Mondial: Peste 600.000 de germani sunt deportați de către Stalin către Siberia și Kazahstan.
1963: De pe treptele Monumentului Lincoln din Washington, DC, Martin Luther King, Jr. a ținut discursul I Have a Dream.
1993: Sonda spațială Galileo trece pe lângă asteroidul Ida la o distanță de 10.500 km și trimite imagini înapoi pe Pământ. Este descoperit pentru prima dată un satelit al unui asteroid și i se dă numele de Dactyl.
2014: Recep Tayyip Erdogan devine al 12 lea președinte al Turciei

Aniversări
1592: George Villiers, Duce de Buckingham (d. 1628)
1667: Louise de Mecklenburg-Güstrow, regină a Danemarcei și Norvegiei (d. 1721)
1691: Elisabeta Cristina de Brunswick-Wolfenbüttel, împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman (d. 1750)
1694: Charlotte Christine de Brunswick-Lüneburg, soția Țareviciului Alexei al Rusiei (d. 1715)
1749: Johann Wolfgang von Goethe, scriitor german (d. 1832)
1789: Stéphanie de Beauharnais, Mare Ducesă de Baden (d. 1860)
1801: Antoine Augustin Cournot, matematician francez (d. 1877)
1816: Florian Porcius, botanist român (d. 1906)
1818: Adolphe Appian, pictor francez (d. 1898)
1828 (S.V.): Lev Tolstoi, scriitor rus (d. 1910)
1837: Francisc, Duce de Teck, tatăl reginei Maria de Teck (d. 1900)
1864: Dumitru Stratilescu, general român (d. 1927)
1878: George Hoyt Whipple, medic american, laureat al Premiului Nobel (d. 1976)
1894: Karl Böhm, dirijor austriac (d. 1981)
1896: Áron Márton, episcop de Alba Iulia, drept între popoare (d. 1980)
1942: José Eduardo dos Santos, politician angolez, președinte al Angolei (1979-2017) (d. 2022)
1944: Marin Mincu, poet, critic literar, istoric literar, semiolog și eseist român (d. 2009)

Sărbători
în calendarul ortodox: Cuv. Moise Etiopianul; Sf. Mc. Diomid;
în calendarul romano-catolic: Augustin de Hipona (d. 28 august 430), episcop, doctor al Bisericii;
în calendarul luteran: Augustin de Hipona;
în calendarul anglican: Augustin de Hipona;
în calendarul greco-catolic: Moise Etiopianul, călugăr (d. 400), Augustin de Hipona, episcop (d. 430).

25 August

Evenimente
1270: Filip al III-lea, deși suferă de dizenterie, devine rege al Franței după moartea tatălui său Ludovic al IX-lea, în timpul celei de-a opta cruciade. Unchiul său, Carol I al Neapolelui, este obligat să înceapă negocieri de pace cu Muhammad I al-Mustansir, sultanul Tunisului.
1580: Războiul de succesiune portugheză: victoria spaniolă în Bătălia de la Alcântara aduce Uniunea Iberică – Spania și Portugalia vor rămâne unite într-o uniune personală a coroanelor (rămânând formal independente și cu administrații autonome) pentru următorii 60 de ani, până în 1640.
1609: Astronomul italian Galileo Galilei demonstrează primul său telescop parlamentarilor venețieni.
1704: Trupe militare britanice sub conducerea amiralului George Roke ocupă strâmtoarea Gibraltar.
1758: Războiul de Șapte Ani: Frederic al II-lea al Prusiei înfrânge armata rusă în bătălia de la Zorndorf.
1768: James Cook începe prima sa călătorie.
1814: Casa Albă este distrusă de forțele britanice în timpul războiului din 1812.
1825: Uruguay își declară independența față de Brazilia.
1835: Ziarul The New York Sun publică primul articol „Great Moon Hoax”, din seria celor șase articole, care anunță descoperirea vieții și a civilizației pe Lună.
1912: După căderea dinastiei Qing și a ultimului împărat, Pu Yi, în China revoluționarul Sun Yat-sen fondează Kumitangul.
1914: Primul Război Mondial: Japonia declară război Austro-Ungariei.
1914: Primul Război Mondial: Biblioteca Universității Catolice din Leuven este distrusă în mod deliberat de armata germană. Sute de mii de volume de neînlocuit și manuscrise gotice și renascentiste se pierd.
1920: Armata poloneză a lui Józef Piłsudski a reușit să îndepărteze armatele rusești ce ocupau orașul Varșovia într-o bătălie ce s-a dovedit a fi decisivă în războiul polono-sovietic.
2012: Sonda spațială Voyager 1 intră în spațiul interstelar devenind primul obiect creat de om care a făcut acest lucru.

Aniversări
1530: Țarul Ivan al IV-lea al Rusiei (d. 1584)
1573: Elisabeta a Danemarcei, Ducesă de Braunshweig (d. 1626)
1707: Regele Ludovic I al Spaniei (d. 1724)
1730: Franz Xavier de Saxonia, prinț german, membru al Casei de Wettin (d. 1806)
1744: Johann Gottfried Herder, scriitor german (d. 1803)
1767: Louis Antoine de Saint-Just, om politic francez (d. 1794)
1786: Regele Ludwig I al Bavariei (d. 1868)
1819: Allan Pinkerton, scoțian care a fondat prima agenție de detectivi din SUA (d. 1884)
1821: Ernest Mouchez, astronom, hidrograf și contraamiral francez (d. 1892)
1841: Emil Theodor Kocher, chirurg elvețian, laureat al Premiului Nobel (d. 1917)
1845: Regele Ludwig al II-lea al Bavariei (d. 1886)
1850: Charles Richet, fiziolog francez, laureat Nobel (d. 1935)
1851: Alexandru, Prinț de Orania, fiul regelui Willem al III-lea al Țărilor de Jos (d. 1884)
1868: Artur Verona, pictor, membru fondator al Societății Tinerimea Artistică (d. 1946)
1898: Helmut Hasse, matematician german (d. 1975)
1900: Hans Adolf Krebs, biolog germano-britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1981)
1917: Ion Diaconescu, politician român (d. 2011)
1918: Leonard Bernstein, dirijor, pianist și compozitor american (d. 1990)
1925: Ludwig Schwarz, scriitor, dramaturg, traducător și jurnalist român de origine șvabă (d. 1981)
1928: Herbert Kroemer, fizician american, laureat Nobel
1929: Pimen Zainea, cleric ortodox român (d. 2020)

23 August

1244: Mercenarii musulmani ocupă Ierusalimul, care a fost definitiv pierdut de creștini.
1595: Bătălia de la Călugăreni, încheiată cu victoria armatelor munteano-transilvănene, conduse de Mihai Viteazul.
1328: Regele Filip al VI-lea al Franței este încoronat.
1821: Mexic își câștigă independența față de Spania.
1833: Sclavia este abolită în coloniile britanice.
1839: Hong-Kong-ul a fost anexat la Marea Britanie (până la 1 iulie 1997).
1866: Pacea de la Praga și sfârșitul Războiului austro-prusac.
1881: Prin Decretul nr. 2134, regele Carol I autorizează funcționarea în urbea Brăila a Muzeului științific (în prezent „Muzeul Brăilei”) și a bibliotecii publice, fondate din inițiativă privată.
1914: Japonia declară război Germaniei și bombardează Qingdao, China.
1921: Faisal I este încoronat rege al Iraqului.
1927: La Boston au fost executați anarhiștii italieni Sacco și Vanzetti, în ciuda protestelor internaționale.
1939: Germania Nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, al cărui protocol adițional secret stipula împărțirea Europei de Est și Centrale între cele două puteri și a stat la baza declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial.
1942: Al Doilea Război Mondial: Începutul Bătăliei de la Stalingrad.
1943: Ia sfârșit Bătălia de la Kursk, cea mai mare bătălie de blindate din toate timpurile.
1944: Al Doilea Război Mondial: România a ieșit din alianța cu Puterile Axei, trecând de partea aliaților. Mareșalul Ion Antonescu, conducător al statului, a fost arestat în urma loviturii de stat organizate de regele Mihai I și s-a format un guvern condus de Constantin Sănătescu.
1944: Al Doilea Război Mondial: Marsilia este eliberată de aliați.
1956: Înființarea Bibliotecii Centrale de Stat din București.
1966: Lunar Orbiter 1 face prima fotografie a Pământului de pe orbita în jurul Lunii.

Aniversari
1740: Ivan al VI-lea al Rusiei (d. 1764)
1754: Regele Ludovic al XVI-lea al Franței (d. 1792)
1769: Georges Cuvier, naturalist francez (d. 1832)
1836: Marie Henriette de Austria, soția regelui Leopold al II-lea al Belgiei (d. 1902)
1842: Osborne Reynolds, om de știință britanic, membru al Royal Society (d. 1912)
1853: João Marques de Oliveira, pictor portughez (d. 1927)
1863: Marele Duce George Mihailovici al Rusiei (d. 1919)
1891: Wilhelm Friedrich, Duce de Schleswig-Holstein (d. 1965)
1906: Alexandru Roșca, psiholog român, membru al Academiei Române (d. 1996)
1908: Arthur Adamov, dramaturg francez (d. 1970)
1909: Ichirō Saitō, compozitor japonez de muzică de film (d. 1979)
1921: Kenneth Arrow, economist american, laureat al Premiului Nobel (d. 2017)
1923: Zofia Posmysz, scriitoare și scenaristă poloneză
1924: Paul Everac, dramaturg român (d. 2011)
1927: Radion Cucereanu, autor de manuale și scriitor basarabean (d. 2018)
1930: Michel Rocard, politician francez, prim-ministru al Franței (d. 2016)
1931: Hamilton O. Smith, biolog american, laureat Nobel
1933: Robert Curl, chimist american, laureat Nobel (d. 2022)
1974: Konstantin Novosiolov, fizician britanic de origine rusă, laureat Nobel

Sărbători
Ziua internațională a comemorării comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia
Bulgaria: ziua armatei populare bulgare (marchează începerea luptelor decisive în războiul ruso-turc din 1877–1878);
România: sărbătoare națională între anii 1948–1989
Armenia: sărbătoare națională

Volumul ,,Amprentele iubirii ” a ajuns la Mălini

Volumul ,,Amprentele iubirii” a ajuns la Mălini. Mulțumesc Editurii Eikon.

AUTOR: Eduard Dorneanu

ANUL APARIŢIEI: 2022

ISBN: 978-606-49-0676-2

NR. PAGINI: 96

FORMAT: 13X20

PREFAȚĂ: Carmen Ardelean

PICTURĂ COPERTĂ: Irinel Daniela Iacob

„Pendulând între simboluri ale celestului și ale teluricului, reunite prin infinitele forme ale iubirii, într-o călătorie cu numeroase meandre, spre nord, aparent reper spațial, în esență, simbol al interiorității, al cerebralității, Eduard Dorneanu consemnează cuminte, disciplinat, ca într-un jurnal intim, vizitele succesive în templul iubirii carnale, în catedrala trecutului, dominată de icoana mamei și de pravilele nescrise ale existenței bucolice, în fiordurile prieteniei nestinse nici de nemiloasa moarte prematură sau în găvanele fenomenologiei. Amprentele iubirii este o carte a ecourilor, a retrospectivelor conturate în tonuri grave, a tatuajelor invizibile care-l definesc pe scriitor, care-l conturează: o carte a postludiilor existenței.”, Din Prefață, Carmen Ardelean

„în zilele de iarnă

însingurarea este o armură care mă ajută

să devin invincibil

florile de gheață lipite de sticla geamurilor

sunt gata să înflorească

și apoi

se vor ascunde în valiza uitată a lui stauffenberg

doar eu va trebuie să dezleg

zilele de sânge și să le ocrotesc

de tăișul indicatorilor falși

fără a fi dezarmat de neliniștea strategilor alienați

și de colindele pentru care

plătim în neologisme și vin oțetit

copiii și spaimele altora […]”

Eduard Dorneanu s-a născut în satul Mălini (Suceava) la data de 1 octombrie 1968.Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
OPERA: Proză: Jurnalul apelor purpurii (2011), Jurnal de nopţi şi dimineţi risipite (2011), Jurnal de primăvară mutilată (2011), 7,63 (2013)Mălini (2014), Departe de Troia (2016), Mălini, vol. II (2017), Mălini, vol III (2018), Mălini, vol IV (2020) poezii: Gothic (2011), Frăţia trandafirului rupt (2011), Jurământul Templierului (2011), Rugăciunea de piatră (2011), Neînţelese dimineţi (2011), Sacra Erotica (2015), Sublimare (2017), Poetica (2021) , Amprentele iubirii (2022) Antologii: Jurnalul apelor purpurii (2012).

REFERINŢE CRITICE (selectiv): Radu Voinescu, Carmen Ardelean, Iolanda Malamen, Valeria Manta Tăicuțu, Ruxandra Anton, Liviu Antonesei, Christian Crăciun, Ana Magdin, Dorina Șișu, Adi Secară, Stelian Țurlea.

Premii/Nominalizări

Premiul ,,Cartea Anului” acordat de Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul ,,POETICA”
Premiul ,,Mihail Sebastian” acordat de revista brăileană ,,Poem Caffe’ pentru volumul ,,POETICA”.
Nominalizat la Premiul ,,Cartea Anului”-2021 de Uniunea Scriitorilor din România (Filiala Brașov) cu volumul ,,POETICA”
Nominalizat pentru ,,personalitatea anului’’ (secțiunea ,,Literatură’’) – zona Suceava în Campania ,,Oamenii Timpului’’-2015.

Premii

Volumul POETICA a fost distins cu premiul ,,Cartea Anului” acordat de Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor din România și cu premiul ,,Mihail Sebastian” acordat de revista brăileană ,,Poem Caffe” . Decernarea premiilor Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România a avut loc la LibFest – Târgul de cArte și Experiențe Culturale din Brașov .
Multe mulțumiri. Sunt onorat.

Eduard Dorneanu s-a născut în satul Mălini (Suceava) la data de 1 octombrie 1968.Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
OPERA: Proză: Jurnalul apelor purpurii (2011), Jurnal de nopţi şi dimineţi risipite (2011), Jurnal de primăvară mutilată (2011), 7,63 (2013)Mălini (2014), Departe de Troia (2016), Mălini, vol. II (2017), Mălini, vol III (2018), Mălini, vol IV (2020) poezii: Gothic (2011), Frăţia trandafirului rupt (2011), Jurământul Templierului (2011), Rugăciunea de piatră (2011), Neînţelese dimineţi (2011), Sacra Erotica (2015), Sublimare (2017), Poetica (2021) , Amprentele iubirii (2022) Antologii: Jurnalul apelor purpurii (2012).

REFERINŢE CRITICE (selectiv): Radu Voinescu, Carmen Ardelean, Iolanda Malamen, Valeria Manta Tăicuțu, Ruxandra Anton, Liviu Antonesei, Christian Crăciun, Ana Magdin, Dorina Șișu, Adi Secară, Stelian Țurlea.

Premii/Nominalizări

Premiul ,,Cartea Anului” acordat de Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul ,,POETICA”
Premiul ,,Mihail Sebastian” acordat de revista brăileană ,,Poem Caffe’ pentru volumul ,,POETICA”.
Nominalizat la Premiul ,,Cartea Anului”-2021 de Uniunea Scriitorilor din România (Filiala Brașov) cu volumul ,,POETICA”
Nominalizat pentru ,,personalitatea anului’’ (secțiunea ,,Literatură’’) – zona Suceava în Campania ,,Oamenii Timpului’’-2015.

Amprentele iubirii

AUTOR: Eduard Dorneanu

ANUL APARIŢIEI: 2022

ISBN: 978-606-49-0676-2

NR. PAGINI: 96

FORMAT: 13X20

PREFAȚĂ: Carmen Ardelean

PICTURĂ COPERTĂ: Irinel Daniela Iacob

„Pendulând între simboluri ale celestului și ale teluricului, reunite prin infinitele forme ale iubirii, într-o călătorie cu numeroase meandre, spre nord, aparent reper spațial, în esență, simbol al interiorității, al cerebralității, Eduard Dorneanu consemnează cuminte, disciplinat, ca într-un jurnal intim, vizitele succesive în templul iubirii carnale, în catedrala trecutului, dominată de icoana mamei și de pravilele nescrise ale existenței bucolice, în fiordurile prieteniei nestinse nici de nemiloasa moarte prematură sau în găvanele fenomenologiei. Amprentele iubirii este o carte a ecourilor, a retrospectivelor conturate în tonuri grave, a tatuajelor invizibile care-l definesc pe scriitor, care-l conturează: o carte a postludiilor existenței.”, Din Prefață, Carmen Ardelean

„în zilele de iarnă

însingurarea este o armură care mă ajută

să devin invincibil

florile de gheață lipite de sticla geamurilor

sunt gata să înflorească

și apoi

se vor ascunde în valiza uitată a lui stauffenberg

doar eu va trebuie să dezleg

zilele de sânge și să le ocrotesc

de tăișul indicatorilor falși

fără a fi dezarmat de neliniștea strategilor alienați

și de colindele pentru care

plătim în neologisme și vin oțetit

copiii și spaimele altora […]”

Eduard Dorneanu s-a născut în satul Mălini (Suceava) la data de 1 octombrie 1968.Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
OPERA: Proză: Jurnalul apelor purpurii (2011), Jurnal de nopţi şi dimineţi risipite (2011), Jurnal de primăvară mutilată (2011), 7,63 (2013)Mălini (2014), Departe de Troia (2016), Mălini, vol. II (2017), Mălini, vol III (2018), Mălini, vol IV (2020) poezii: Gothic (2011), Frăţia trandafirului rupt (2011), Jurământul Templierului (2011), Rugăciunea de piatră (2011), Neînţelese dimineţi (2011), Sacra Erotica (2015), Sublimare (2017), Poetica (2021) , Amprentele iubirii (2022) Antologii: Jurnalul apelor purpurii (2012).

REFERINŢE CRITICE (selectiv): Radu Voinescu, Carmen Ardelean, Iolanda Malamen, Valeria Manta Tăicuțu, Ruxandra Anton, Liviu Antonesei, Christian Crăciun, Ana Magdin, Dorina Șișu, Adi Secară, Stelian Țurlea.

Nominalizat la Premiul ,,Cartea Anului”-2021 de Uniunea Scriitorilor din România (Filiala Brașov) cu volumul ,,POETICA”
Nominalizat pentru ,,personalitatea anului’’ (secțiunea ,,Literatură’’) – zona Suceava în Campania ,,Oamenii Timpului’’-2015.

6 August

Evenimente
1284: Republica Pisa este învinsă în Bătălia de la Meloria de către Republica Genova, pierzând astfel dominația navală în Marea Mediterană.
1484: Începe asediul cetății Chilia, în timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova (iunie – august 1484); după opt zile, cetatea este cucerită de invadatori (la 14 august) și devine raia turcească.
1791: Inaugurarea Porții Brandenburg din Berlin.
1806: Ca urmare a înfrângerii suferite în Războiul celei de-a Treia Coaliții, împăratul Francisc al II-lea abdică și dizolvă Sfântul Imperiu Roman.
1813: Generalul și omul de stat sud-american Simon Bolivar a ocupat orașul Caracas și a restaurat republica.
1825: Proclamarea independenței Boliviei. Sărbătoare națională.
1845: „Societatea Geografică Rusă” este fondată la Sankt Petersburg.
1877: Marele duce Nicolae adresează domnitorului Carol I noi telegrame în care solicită trecerea Dunării de către întreaga armată română. Unități ale armatei române trec Dunărea și iau în primire paza podului de vase Zimnicea-Șiștov.
1893: Canalul Corint este deschis pentru traficul navelor maritime.
1914: Primul Război Mondial: Serbia declară război Germaniei.
1917: Primul Război Mondial: Începe Bătălia de la Mărășești între armatele României și Germaniei.
1942: Regina Wilhelmina a Țărilor de Jos devine prima regină domnitoare care se adresează sesiunii comune a Congresului Statelor Unite.
1945: Al doilea război mondial: Bombardierul american Enola Gay a lansat prima bombă atomică, denumită Little Boy, asupra orașului japonez Hiroșima. În jur de 70.000 de persoane sunt ucise instantaneu, și câteva zeci de mii de oameni mor în anii următori de arsuri și de radiații.
1945: Guvernul sovietic restabilește relațiile diplomatice cu România. Guvernele SUA și Angliei au condiționat reluarea relațiilor diplomatice de includerea în guvernul Petru Groza a unor reprezentanți ai PNL și PNȚ. Vor stabili relații diplomatice cu România la 5 februarie 1946.
1960: Revoluția Cubaneză: Cuba naționalizează proprietățile americane și cu capital străin din țară.
1962: Proclamarea independenței statului Jamaica. Sărbătoare națională.
1990: Organizația Națiunilor Unite decretează un embargou împotriva Irakului și autorizează, la 25 august 1990, recurgerea la forță împotriva regimului de la Bagdad.
2012: Rover-ul Curiosity, trimis de NASA la 26 noiembrie 2011, a ajuns pe Marte.
2021: Parlamentul moldovean alege pe Natalia Gavrilița ca noul prim-ministru al Republicii Moldova

Aniversări
1666: Maria Sofia de Neuburg, regină a Portugaliei (d. 1699)
1697: Carol al VII-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman (d. 1745)
1766: William Hyde Wollaston, medic și chimist englez (d. 1828)
1775: Louis-Antoine, Duce de Angoulême, ultimul Delfin al Franței (d. 1844)
1809: Alfred, Lord Tennyson, poet englez (d. 1892)
1843: Prințesa Augusta de Saxa-Meiningen (d. 1919)
1844: Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha, tatăl reginei Maria a României (d. 1900)
1868: Paul Claudel, poet, dramaturg și eseist francez (d. 1955)
1868: Lipót Ács (Lipót Auerbach), scriitor, designer, pedagog maghiar (d. 1945)
1871: Ion Popescu-Pasărea, compozitor român de muzică bisericească (d. 1943)
1878: Ioan P. Papp, jurist român, membru de onoare al Academiei Române (d. 1959)
1881: Sir Alexander Fleming, bacteriolog britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1955)
1895: Iuliu Nițulescu, medic nutriționist și fiziopatolog român, membru al Academiei Române (d. 1975)
1941: Cezar Ivănescu, poet român (d. 2008)
1943: Dan Grigore, pianist român

Sărbători
Schimbarea la față (calendar ortodox, anglican, catolic, evanghelic)
Bolivia: Ziua națională – aniversarea proclamării independenței față de Spania (1825)
Jamaica: Ziua națională – aniversarea proclamării independenței față de Marea Britanie (1962)
Japonia: Ziua Hiroshimei – Ziua mondială a luptei pentru interzicerea armei nucleare (din 1947)

4 August


Evenimente
1060: După moartea regelui Henric I, fiul său în vârstă de opt ani, Filip, devine rege al Franței sub numele de Filip I sub tutela mamei sale, Anna de Kiev, și al unchiului său, Balduin al V-lea de Flandra.
1532: Ducatul de Bretania se unește cu Regatul Franței.
1578: Bătălia de la Al-Kaar al Kabir (Maroc) dintre portughezi și maurii din Fez. În cursul luptei, regele Portugaliei a fost ucis. Profitând de aceasta, Spania va ocupa Portugalia în 1580 (până în 1640), anexând și imperiul colonial al acesteia.
1704: Englezii cuceresc Gibraltarul, în timpul războiului spaniol de succesiune (Tratatul de la Utrecht le recunoaște, în 1713, posesiunea)
1789: În Franța a fost abolit sistemul feudal.
1914: Izbucnirea Primului Război Mondial: Germania invadează Belgia; ca răspuns, Marea Britanie declară război Germaniei. Statele Unite își proclamă neutralitatea.
1919: Armata română a intrat victorioasă în Budapesta. Sfârșitul regimului comunist instaurat de Bela Kun la 21 martie 1919 în Ungaria.
1984: La exact un an după ce a venit la putere în Republica Volta Superioară, președintele Thomas Sankara i-a schimbat acesteia numele în Burkina Faso.
2007: NASA a lansat sonda Phoenix Mars Lander, care ulterior a găsit dovezi ale existenței apei pe planeta Marte.
2020: Cel puțin 220 de oameni au murit și alte peste 6.000 au fost răniți în urma exploziilor în portul din Beirut, o parte dintre ei fiind îngropați sub moloz, din cauza nitratului de amoniu depozitat ilegal. Peste 300.000 de oameni au rămas fără locuințe în urma exploziilor.

Aniversări
1290: Leopold I, duce al Austriei (d. 1326)
1470: Lucrezia de’ Medici, fiică a lui Lorenzo de’ Medici (d. 1553)
1703: Louis d’Orléans, Duce de Orléans (d. 1752)
1713: Prințesa Elizabeth Albertine de Saxa-Hildburghausen (d. 1761)
1792: Percy Bysshe Shelley, poet englez (d. 1822)
1805: William Rowan Hamilton, matematician irlandez (d. 1865)
1825: Prințul Hermann de Saxa-Weimar-Eisenach (d. 1901)
1834: John Venn, matematician englez (d. 1923)
1847: Arhiducele Ludwig Salvator, Prinț de Toscana (d. 1915)
1857: Augustin Bunea, istoric și teolog român, membru al Academiei Române (d. 1909)
1859: Knut Hamsun (Knut Pedersen), scriitor norvegian, laureat al Premiului Nobel (d. 1952)
1866: Gheorghe Mărdărescu, general român (d. 1938)
1870: Simion Sanielevici, matematician român de etnie evreiască, membru de onoare (1948) al Academiei Române (d. 1963)
1884: Béla Balázs, om de litere, ziarist, teoretician maghiar (d. 1949)
1888: Adrien Bertrand, scriitor francez, câștigător al Premiului Goncourt în 1914 (d. 1917)
1900: Vasile Pavelcu, psiholog român, membru al Academiei Române (d. 1991)
1900: Elizabeth Bowes-Lyon, soția regelui George al VI-lea al Regatului Unit și mama reginei Elisabeta a II-a (d. 2002)

Sărbători
Sf. 7 tineri din Efes; Aducerea moaștelor Cuv. Mc. Evdochia (calendar ortodox)
Sf. Jean Vianney (calendarul romano-catolic)

SCHIMB ENERGETIC

Ioana conduce o mașină găurită
Stai liniștită
Îi spun
Nu va afla nimeni că ne caută sufletele
Lumina ruginită

Trecem de podul moldovei
Ioana scoate dintr-o pungă murdară
Câteva pene albe și un revolver încărcat
Astea ne vor feri de efectele unui cutremur de
suprafață
Spune ea
Vom trece de pe un sens al iraționalului pe altul
Fără a suferi politraumatisme semantice
Suntem propriile noastre călăuze iubitule
Doar știi

Trecem și de rădășeni
Ne apropiem de oraș asemeni unor prădători
hiperactivi
Să vezi cum o să intru cu rabla asta direct în
clădirea
Oficiului poștal
Strigă furioasă ioana
Îmi leg centura de vanitate și strâng din dinți
Îmi plac femeile furioase
și clădirile din care nu poț ieși
în același timp cu femeia și zeița
iubită

Eduard Dorneanu
Din volumul ,,POETICA”-Editura Eikon

27 Iulie


Evenimente
1656: Baruch Spinoza, în vârstă de 24 de ani, este exclus din comunitatea ebraică datorită vederilor sale interpretate drept eretice.
1793: Robespierre intră în “Comitetul Salvării Publice” și devine conducătorul acestuia. Va organiza un regim de teroare urmărind să realizeze idealul său de democrație bazat pe virtute: „fără virtute teroarea este înspăimântătoare, fără teroare virtutea este neputincioasă”.
1794: Revoluția franceză: Maximilien Robespierre este arestat după ce a încurajat executarea a peste 17.000 de “dușmani ai Revoluției”.
1807: Constantin Ipsilanti este domn pentru a treia oară în Țara Românească (27 iulie – 16 august 1807).
1830: Începutul celor „Trei zile glorioase” ale Revoluției din 1830; largi pături ale populației pariziene s-au ridicat împotriva domniei lui Carol al X-lea, silindu-l să abdice. I-a urmat la tron Ludovic Philip d’Orleans (1830-1848 – „Monarhia din iulie”).
1865: România a aderat la Convenția telegrafică internațională de la Paris, semnată la 17 mai 1865 (27 iulie/8 august).
1877: Divizia 4 – Infanterie, comandată de colonelul Alexandru Anghelescu, începe deplasarea spre frontul din fața Plevnei.
1880: Trupele britanice sunt învinse de către afganii conduși de Mohammed Ayub Khan în bătălia de la Maiwand în al Doilea Război Anglo-Afgan.
1890: Vincent van Gogh se împușcă și moare două zile mai târziu.
1921: Cercetătorii de la Universitatea din Toronto conduși de biochimistul Frederick Banting demonstrează că insulina hormonală reglează nivelul de zahar din sânge.
1922: Înființarea Uniunii Internaționale de Geografie.
1956: România devine membru al Organizatiei Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), fondată în 1945.
1990: Proclamarea suveranității Republicii Belarus. Sărbătoare națională.
2018: Cea mai lungă eclipsă totală de Lună din secolul XXI găsește Luna la apogeu în cel mai îndepărtat punct al orbitei sale în jurul Pământului. În același timp, Marte se găsește în cel mai apropiat punct de Pământ al orbitei sale în jurul Soarelui în ultimii 15 ani, la doar 57,6 milioane de kilometri distanță de Pământ. Următoarea dată când Marte se va afla atât de aproape de Pământ va fi în anul 2035.

Aniversări
1452: Ludovico Sforza, duce al Milano (d. 1508)
1667: Johann Bernoulli, matematician elvețian (d. 1748)
1734: Sophie-Philippine a Franței, Ducesă de Louvois (d. 1782)
1773: Prințesa Luisa a celor Două Sicilii, Mare Ducesă de Toscana (d. 1802)
1824: Alexandre Dumas–fiul, scriitor francez (d. 1895)
1831: Marele Duce Nicolai Nicolaevici al Rusiei, fiu al țarului Nicolae I al Rusiei (d. 1891)
1835: Giosuè Carducci, poet, prozator și eseist italian, laureat al Premiului Nobel (d. 1907)
1848: Loránd Eötvös, fizician maghiar (d. 1919)
1888: Prințul Oskar al Prusiei, fiu al kaiserului Wilhelm al II-lea (d. 1958)
1900: Prințul Knud al Danemarcei (d. 1976)
1917: Bourvil (Andre Rainbourg), actor francez (d. 1970)
1921: Eugen Coșeriu, lingvist român, stabilit în Germania (d. 2002)
1929: Jack Higgins, scriitor englez de thriller (d. 2022)
1930: Gheorghe Scripcă, scriitor român (d. 2001)
1930: Costache Anton, scriitor de literatură pentru copii
1940: Pina Bausch, balerină și coregrafă germană (d. 2009)
1941: Mircea Druc, economist și politician român din Republica Moldova
1946: Alexandru Tocilescu, regizor român de teatru (d. 2011)
1975: Dan Coman, poet român

Sărbători
Ziua Mondială a Cărților Vechi